ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1852/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.

196 din 27 iunie 2002, Tribunalul Brașov a condamnat pe inculpatul M.I. la

pedeapsa de câte 2 ani închisoare, pentru săvârșirea a opt infracțiuni de

trafic de influență.

În baza art. 33 lit. a) C.

pen., art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite aceste pedepse și s-a dispus

executarea pedepsei celei mai grele, de 2 ani închisoare, sporită cu 6 luni

închisoare, în final având de executat pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 86

1

C. pen. și art. 86

2

C. pen., s-a dispus executarea pedepsei sub

supraveghere pe durata termenului de încercare de 5 ani și 6 luni.

În baza art. 86

3

C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuia să se supună

următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate

la Serviciul de reintegrare și asistență socială de pe lângă Tribunalul Brașov;

b) să anunțe, în

prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau  locuință și orice

deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice

schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații

de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

S-a atras atenția

inculpatului asupra art. 86

4

C. pen.

În baza art. 257 alin.

(2) raportat la art. 256 alin. (2) C. pen., s-a dispus confiscarea, în folosul

statului de la inculpat, a sumei de 1600 de dolari S.U.A. sau a contravalorii

în lei la data plății.

A fost obligat inculpatul

să plătească suma de 2.100.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că inculpatul, în perioada

septembrie – octombrie 2001, a pretins câte 200 de dolari S.U.A. și, respectiv,

1500 mărci germane de la denunțătorii T.P.S., O.G., A.A.N., T.M., T.V., T.V. și

C.J.N. pentru a interveni în favoarea lor în scopul facilitării obținerii unor

vize Schengen. În acest sens, i-a lăsat să creadă că are influență asupra unor

funcționari din cadrul Consulatului German ori ai Ambasadei Germaniei în

România.

Curtea de Apel Brașov,

secția penală, prin decizia nr. 182 din 11 septembrie 2002, a respins, ca

nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov.

Împotriva ultimei hotărâri

a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, solicitând

casarea acesteia și, după rejudecare, condamnarea inculpatului cu executarea

pedepsei în regim de detenție, precum și majorarea pedepsei al cărei cuantum îl

consideră nesatisfăcător.

Recursul declarat este

fondat.

La individualizarea

pedepsei, instanțele nu au ținut seama în suficientă măsură de gradul de

pericol social al faptelor comise, manifestat prin multitudinea acestora – opt

infracțiuni de trafic de influență contra unor sume considerabile în valută

(totalizând peste 200 de dolari).

Cu privire la persoana

inculpatului, urmează, de asemenea, a se observa că acesta nu este la primul

conflict cu legea penală, fiind condamnat definitiv la o pedeapsă de 3 ani

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, prin decizia

penală nr. 52/2001 a Curții de Apel Brașov.

În aceste condiții, Curtea

apreciază că pedeapsa aplicată se impune a fi majorată, iar executarea acesteia

să se efectueze în regim de detenție, în vederea îndeplinirii dispozițiilor

art. 52 C. pen. referitoare la reeducarea inculpatului cât și la prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni.

Astfel fiind, Curtea va

admite recursul declarat de parchet și va casa hotărârile atacate în sensul

celor ce urmează.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei penale nr. 182

din 11 septembrie 2002 a Curții de Apel Brașov, privind pe inculpatul M.I.

Casează decizia atacată, precum și

sentința nr. 196 din 27 iunie 2002 a Tribunalului Brașov, numai cu privire la

greșita aplicare a dispozițiilor art. 86

1

,art. 86

2

și

art. 86

3

C. pen. și la sporul de pedeapsă aplicat.

Înlătură aceste dispoziții

legale.

Majorează sporul de

pedeapsă aplicat de la 6 luni închisoare la un an închisoare, inculpatul urmând

să execute în total pedeapsa de 3 ani închisoare în regim de detenție.

Face aplicarea art. 71 și art. 64 C.

pen.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor.

Pronunțată în ședință publică, azi

10 aprilie 2003.