ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2235/2003

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 298 din 19 septembrie 2002 a Tribunalului Brașov, au fost condamnați inculpații: M.M. la o pedeapsă de un an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2 1 ) lit. a), cu aplicarea art. 109 și urm. C. pen. și art. 74 și art. 76 C. pen. În baza art. 86 1 și art. 86 2 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni, obligându-l pe acesta la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere.

să se prezinte, la datele fixate, la serviciul de reintegrare socială și supraveghere din cadrul Tribunalului Brașov; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 13 august 2002 la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

M.G. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) și art. 74 C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive a inculpatului începând cu data de 13 august 2002 la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a acestuia. În baza art. 346 C. proc. pen., s-a constatat recuperarea integrală a prejudiciului cauzat părții vătămate P.A. În baza art. 189 C. proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 600.000 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiției. Fiecare inculpat a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 1.200.000 lei.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele: În ziua de 12 august 2002, inculpații au acostat-o pe partea vătămată P.A., în vârstă de 17 ani, cu intenția de a o deposeda de eventualele bunuri de valoare pe care le avea asupra sa. Inculpatul minor M.M. a lovit-o cu palma peste față și a proferat amenințări și, l-a solicitarea fratelui său, inculpatul major M.G., a luat ceasul de la mâna părții vătămate. Continuând amenințările, cei doi inculpați l-au obligat pe P.A. să le dea adidașii și bicicleta. La intervenția martorului M.N., inculpații au restituit bicicleta, păstrând celelalte bunuri. Prejudiciul cauzat părții vătămate este în valoare de 5.600.000 lei.

Situația de fapt și vinovăția inculpaților au fost reținute pe baza materialului probator administrat în cauză: plângerea și declarațiile părții vătămate P.A., proces-verbal de restituire, planșe fotografice, raport de constatare medico-legală, declarațiile martorilor, procese verbale de ridicare și predare a bunurilor, declarațiile inculpaților care au recunoscut săvârșirea faptei. Curtea de Apel Brașov, prin decizia penală nr. 1 din 8 ianuarie 2003, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul M.G., a desființat în parte sentința instanței de fond și, rejudecând, a aplicat pentru inculpatul minor M.M. dispozițiile art. 110 1 C. pen. și a dispus încredințarea acestuia mamei sale până la împlinirea vârstei de 18 ani.

După împlinirea vârstei de 18 ani, inculpatului i se vor aplica art. 86 1 , art. 86 2 și art. 86 4 C. pen., astfel cum s-a dispus de către prima instanță. Pentru inculpatul M.G. s-a făcut aplicarea art. 76 C. pen., ca suport legal pentru pedeapsa aplicată. Celelalte dispoziții ale sentinței penale au fost menținute. S-a dispus menținerea arestului preventiv al inculpatul M.G. și s-a dedus perioada executată din pedeapsă de la 19 septembrie 2002, la zi. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, iar onorariile pentru apărătorii din oficiu se vor suporta din fondurile Ministerului Justiției. Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat că în mod temeinic și legal s-a dispus aplicarea prevederilor art. 86 1 C. pen., față de inculpatul M.M., dar că, în cauză trebuia reținute și dispozițiile art. 110 1 C. pen.

și dispusă încredințarea inculpatului mamei sale până la împlinirea de către acesta a vârstei de 18 ani. Cât privește apelul inculpatului M.G., acesta a fost apreciat întemeiat numai cu privire la omiterea aplicării dispozițiilor art. 76 C. pen., ca suport legal pentru pedeapsa aplicată. Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen legal Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și inculpatul M.G. Cu privire la recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și, în urma rejudecării cauzei, înlăturarea prevederilor art. 74 și art. 76 față de ambii inculpați și aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen., față de inculpatul M.M.

Temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiile art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. Examinând recursul, Curtea constată că acesta este întemeiat pentru motivele care se vor arăta în continuare. Instanțele de judecată au reținut în mod corect în favoarea inculpaților M.G. și M.M. dispozițiile art. 74 și art. 76 C. pen. Împrejurările legate de persoana celor doi frați inculpați, vârsta acestora, condițiile familiale, conduita procesuală sinceră, măsurile luate de recuperare a prejudiciului constituie argumente convingătoare și suficiente pentru reținerea circumstanțelor atenuante cu consecința reducerii cuantumului pedepselor aplicate sub limita minimului prevăzut de lege. Așa fiind, Curtea constată că pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului M.G.

pentru infracțiunea, prevăzută de art. 211 alin. (2 1 ) lit. a), cu aplicarea art. 75 lit. c) și art. 74 și art. 76 C. pen., corespunde criteriilor generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen. Instanța de judecată a evaluat în mod corect pericolul social concret al infracțiunii săvârșite, modalitatea comiterii ei, bunurile dobândite prin fapta penală și valoarea acestora. Curtea constată că pedeapsa stabilită corespunde și scopului instituit de lege pentru aplicarea ei, acela de a educa inculpatul în spiritul respectării valorilor sociale încălcate și prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni. Cât privește pedeapsa aplicată inculpatului minor M.M., Curtea constată că aceasta nu este temeinică cu privire la modalitatea de executare dispusă.

Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu se constituie într-o garanție a reeducării inculpatului minor și nu corespunde criteriilor de individualizare a pedepsei, astfel cum sunt ele prevăzute de legiuitor. Pentru argumente legate de natura infracțiunii săvârșite și împrejurare, că minorul mai este condamnat la o pedeapsă de un an închisoare, pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și art. 74 – art. 76 C. pen., art. 81 și art. 110 1 C. pen., faptă săvârșită la 21 mai 2001, sentința penală nr. 2330 din 5 noiembrie 2002 a Judecătoriei Brașov, Curtea apreciază că scopul preventiv – educativ al sancțiunii penale în cazul acestuia nu poate fi atins decât prin aplicarea unei pedepse privative de libertate.

Faptul că inculpatul minor M.M. a perseverat într-o atitudine antisocială și, în timp ce era cercetat penal pentru infracțiunea de furt calificat a săvârșit infracțiunea de tâlhărie, dovedește că pentru reinserția sa socială trebuie recurs la mijloace mai ferme, familia și starea de libertate supravegheată nefiind apte să asigure acest deziderat. În consecință, Curtea urmează să admită recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov numai în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei dispusă față de inculpatul minor M.M., să înlăture dispozițiile art. 86 1 , art. 86 2 și art. 86 4 C. pen. și art. 110 1 C. pen. și să dispună ca pedeapsa de un an și 6 luni închisoare să fie executată în regim de detenție.

În cauză se va face aplicarea articolelor 71 și art. 64 C. pen., privind pedeapsa accesorie pe timpul executării pedepsei. Onorariul apărătorului din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Cu privire la recursul inculpatului M.G. Inculpatul M.G. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și reducerea cuantumului pedepsei aplicate. Temeiul juridic al recursului declarat îl constituie dispozițiile art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. Examinând recursul, Curtea constată că acesta nu este întemeiat. Instanțele de judecată, în procesul de individualizare a pedepsei, au reținut toate împrejurările favorabile recurentului inculpat și, în consecință, făcând aplicarea dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen., au redus pedeapsa aplicată sub minimul special prevăzut de lege.

Reducerea cuantumului pedepsei dispuse sub limita celor 3 ani stabiliți nu este întru nimic justificată și ar contraveni criteriilor generale de individualizare, astfel cum sunt ele prevăzute de articolul 72 C. pen. Totodată, în cauză s-ar eluda dispozițiile art. 52 C. pen., scopul coercitiv – educativ al pedepsei nemaiputând fi atins. Pentru aceste motive, Curtea urmează să respingă recursul inculpatului M.G. ca nefondat. Timpul arestării preventive va fi dedus din durata pedepsei aplicate de la 13 august 2002, la zi. Recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției. Văzând dispozițiile art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc.

pen., art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei penale nr. 1 din 8 ianuarie 2003 a Curții de Apel Brașov, numai în ce privește modalitatea de executare a pedepsei dispusă față de inculpatul minor M.M. Înlătură dispozițiile art. 86 1 , art. 86 2 și art. 86 4 C. pen. și art. 110 1 C. pen. și dispune ca pedeapsa de un an închisoare să fie executată în regim de detenție. Face aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Respinge recursul declarat de inculpatul M.G. împotriva deciziei penale sus-menționată, ca nefondat.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestării preventive de la 13 august 2002, la 14 mai 2003. Obligă pe recurent să plătească statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 14 mai 2003.