ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3075/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 68 din 28

noiembrie 2002, Tribunalul Iași a condamnat, printre alții, pe inculpatul L.F.

la 5 ani închisoare pentru tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de

art. 20 raportat la art. 211 alin. (2) lit. a), d), f) C. pen., cu aplicarea

art. 13 din același cod.

S-a menținut starea de arest și s-a

dedus din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive de la

25 februarie 2002, la zi.

Inculpatul a fost obligat, în

solidar cu coinculpatul C.D., la plata sumei de 3.213.100 lei cheltuieli de

spitalizare către clinic „Sf. Spiridon” Iași, cât și la plata cheltuielilor

judiciare către stat în sumă de câte 3.000.000 lei fiecare.

S-a luat act că partea vătămată B.D.

nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că, în noaptea de 3 ianuarie 2002, după ce au consumat băuturi

alcoolice, inculpații L.F. și C.D. s-au deplasat la locuința părții vătămate

B.D. din localitatea Voinești, pentru a sustrage bani, cunoscând că soțul

acesteia era plecat la lucru în Italia.

În timp ce inculpatul L.F. asigura

paza, coinculpatul C.D. a pătruns în imobil, exercitând acte de violență asupra

părții vătămate pentru a o determina să-i dea sumele de bani pe care le posedă.

La strigătele de ajutor ale

acesteia, cât și a celor doi copii minori, inculpații au renunțat, părăsind

locul faptei. În urma actelor de violență exercitate de inculpat, victima a

suferit vătămări corporale care au necesitat 5 zile de îngrijiri medicale

pentru vindecare.

Curtea de Apel Iași, prin decizia

penală nr. 88 din 11 martie 2003, a respins, ca nefondat, apelul prin care

inculpatul L.F. solicita redozarea pedepsei.

Împotriva menționatei decizii,

același inculpat a declarat recurs, reiterând motivul de casare invocat în

apel.

Examinând hotărârile atacate în

raport de motivul de casare invocat în recurs, cât și din oficiu, se constată

că instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpatului,

încadrarea juridică fiind corespunzătoare.

Din probele administrate, care au

fost analizate în considerentele hotărârilor rezultă, fără dubiu că, în urma

înțelegerii prealabile și pe fondul consumului de băuturi alcoolice, cei doi

inculpați s-au deplasat, pe timp de noapte, la locuința părții vătămate B.D.

pentru a-i sustrage o sumă de bani. În timp ce inculpatul L.F. asigura paza,

cel de al doilea inculpat a exercitat acte de violență asupra victimei pentru a

o determina să-i dea banii pe care-i poseda, însă la strigătele acesteia și ale

celor doi copii minori, inculpații au întrerupt activitatea infracțională, părăsind

locuința.

Referitor la pedeapsa aplicată se

constată că, instanța de fond a făcut o justă individualizare a sancțiunii,

având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a Codului

penal, gradul concret sporit de pericol social al faptei comise (de două

persoane, pe timp de noapte, prin exercitarea de acte de violență asupra unei

femei, în prezența celor doi copii minori ai acesteia), cât și împrejurarea că

inculpații nu posedă antecedente penale.

Întrucât criticile formulate în recurs

nu sunt fondate, iar din examinarea actelor dosarului nu se constată existența

unor cauze de casare din cele prevăzute de art. 385

9

alin. (3) C.

proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art.

385

15

pct. 1 lit. b) din același cod, urmează a respinge recursul

inculpatului cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Conform art. 88 C. pen., se va

computa din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive de la

25 februarie 2002, la zi.

Onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de

inculpatul L.F. împotriva deciziei nr. 88 din 11 martie 2003 a Curții de Apel

Iași, ca nefondat.

Compută din pedeapsa aplicată durata

reținerii și arestării preventive de la 25 februarie 2002 la zi.

Obligă pe inculpat să plătească

statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare în care se include și onorariul

apărătorului din oficiu în sumă de 300.000 lei, ce va fi avansat din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată, în ședință publică, azi

26 iunie 2003.