ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4450/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul București, secția comercială, prin sentința nr. 3176 din 20 aprilie 2001 a admis acțiunea reclamantei S.C. E.E. București S.A. București împotriva pârâtei S.C. A.T. SRL București (în prezent S.C. G.F.S. D. România SRL Snagov,) și a obligat-o pe pârâtă să-i plătească reclamantei 38.057.073 lei cu titlu de despăgubiri, 16.554.940 lei penalități de întârziere și 3.503.000 lei cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că reclamanta a executat pentru pârâtă lucrări de alimentare provizorie cu energie electrică în Piața Revoluției în anul 2000, a căror contravaloare nu a fost achitată de pârâtă cu toate că aceasta a fost somată prin executorul judecătoresc.

Pârâta a declarat apel împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond, susținând că pricina a fost judecată cu lipsă de procedură, că societatea pârâtă nu a avut posibilitatea de a participa la judecarea cauzei în fața instanței de fond, întrucât notificarea și toate actele de procedură nu au fost trimise la sediul său social. Prin decizia nr. 1462 din 15 noiembrie 2001, apelul pârâtei a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, reținându-se că procedura de citare a fost legal îndeplinită, instanța de fond citând pârâta la așezarea sa comercială. Împotriva acestei din urmă hotărâri, pârâta S.C. G.F.S.

D. România SRL a declarat recurs, a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârilor anterioare și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond întrucât: - nu a fost citată la judecarea pe fond a cauzei și astfel a fost lipsită de posibilitatea de a-și formula apărările; - instanța de fond nu a ținut seama de faptul că denumirea și sediul social al pârâtei s-au modificat la data de 4 ianuarie 2000, unde nu i s-a trimis nici un act de procedură; - nu s-a ținut seama prin hotărârea recurată că factura și notificarea nu au fost comunicate niciodată societății pârâte. În drept, recurenta a invocat prevederile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. Recursul este întemeiat. Potrivit art. 85 C. proc.

civ., judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel. În baza art. 92 alin. (1) din legea procedurală se prevede că înmânarea citației se va face personal celui citat, care va semna adeverința de primire, agentul însărcinat cu înmânarea certificând identitatea și semnătura acestuia. Întrucât motivul de recurs ce privește lipsirea posibilității pârâtei de a-și formula apărările, a constituit și motiv de apel, iar instanța de apel nu a analizat corect acest motiv, în interesul unei bune administrări a justiției în temeiul art. 312 și art. 313 C. proc. civ., recursul pârâtei se va admite, hotărârea recurată se va casa, va fi anulată și sentința pronunțată de instanța de fond și se va trimite cauza tribunalului spre rejudecare.

În rejudecarea cauzei instanța de fond va ține seama de prevederile textelor procedurale menționate mai sus și va lua toate măsurile pentru asigurarea contradictorialității procesului și a dreptului la apărare al pârâtei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâta S.C. G.F.S. D. România SRL București, împotriva deciziei nr. 1462 din 15 noiembrie 2001 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială. Casează decizia recurată și admite apelul pârâtei. Anulează sentința nr. 3176 din 23 aprilie 2001 a Tribunalului București, secția comercială, și trimite cauza acestei instanțe spre rejudecare. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 18 noiembrie 2003.