ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1164/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1164/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra
recursurilor de față;
În baza
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Inculpații
M.T. și P.A. au fost trimiși în judecată în stare de libertate, pentru
comiterea infracțiunilor de luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 C.
pen. și favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 cu aplicarea art. 33
lit.a C. pen., aceste infracțiuni formând obiectul dosarului penal nr. 2702/2003
al Curții de Apel Cluj.
În
acest dosar, cei doi inculpați au formulat cerere de recuzare a judecătorilor M.A.G.
și M.I.G., ce au constituit completul de judecată al ședinței din 16
septembrie 2003.
În
motivarea acestei cereri, cei doi inculpați au arătat că, prin considerentele
pentru care li s-a respins excepția de nelegalitatea sesizării instanței și
restituirea cauzei la parchet și pentru neprezentarea a 2 acte ale urmăririi
penale, judecătorii de mai sus ce au format completul de judecată al ședinței din
16 septembrie 2003, au devenit imcompatibili și implicit s-a impus recuzarea
potrivit art. 47 alin. (2) C. proc. pen., antepronunțându-se asupra fondului
cauzei.
Curtea
de Apel Cluj prin încheierea nr. 5 din 16 februarie 2004, a respins cererile de
recuzare formulate de inculpaț, împotriva judecătorilor sus-arătați, ca
nefondate.
Cei
doi inculpați au declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul
aprecierii actelor dosarului și potrivit cărora se impune casarea acesteia și
pe fond au cerut a li se admite cererile de recuzare.
Recursurile
sunt fondate.
Examinându-se
încheierea de ședință din 16 septembrie 2003, în raport de motivele cererilor
de recuzare, se constată că într-adevăr, completul de judecată desemnat pentru
această ședință și compus din judecătorii M.A.G. și M.I.G. prin considerentele
avute în vedere la soluționarea excepției de nelegalitate a sesizării instanței
precum și a cererii de restituire a cauzei la procuror, și-au exprimat indirect
părerea și cu privire la vinovăția inculpaților.
Așa
deci, cerințele art. 47 alin. (2) C. proc. pen., se constată a fi îndeplinite
și prin admiterea recursurilor, se va casa încheierea recurată și rejudecând,
se vor admite cererile de recuzare formulate de inculpați.
Drept
urmare și în baza art. 52 alin. (4) C. proc. pen. nu se vor menține măsurile
luate prin încheierea din 16 septembrie 2003 a Curții de Apel Cluj în dosarul
nr. 2792/2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile
declarate de inculpații M.T. și P.A. împotriva încheierii nr. 5 din 16
februarie 2004 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr. 2702/2003.
Casează încheierea atacată
și, rejudecând, admite cererea de recuzare formulată de către cei doi inculpați
împotriva judecătorilor M.A. și M.I.G.
Conform art. 52 alin. (4)
C. proc. pen. nu se mențin măsurile luate prin încheierea din 16 septembrie
2003 a Curții de Apel Cluj în dosarul nr. 2702/2003.
Onorariul cuvenit
apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul P.A., în sumă de 200.000
lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi 27 februarie 2004.