ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4322/2003

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 71 din 12

martie 2002 a Tribunalului Gorj, au fost condamnați inculpații :

A.G. și C.I.F. la câte 6 ani

închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit.

a), c), d), f) C. pen.

Z.A. la 5 ani închisoare pentru

infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 26 raportat la art. 211 alin. (2)

lit. a), c), d), și f) C. pen.

Totodată tribunalul a menținut

starea de arest a inculpaților, a dedus din pedepse durata arestării preventive

de la 6 octombrie 2001 la zi, a constatat prejudiciul cauzat părții vătămate

recuperat și i-a obligat la câte 2.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a

reținut în fapt următoarele:

Inculpații C.I. și

Z. A. studenți la U.C.B.

din Tg. Jiu și A.G., cetățean din Republica Moldova, aflat fără forme legale în

Tg. Jiu, s-au înțeles să jefuiască pe partea vătămată M.G., cetățean italian,

la reședința sa din aceiași localitate cunoscând că posedă sume de bani și

valută, acesta schimbându-le în ziua de 4 octombrie 2001 suma de 20 dolari la

locuința sa.

În acest sens, inculpatul

Z.A. a purtat mănuși chirurgicale, iar ceilalți doi, ciorapi de damă cu care

s-au mascat și în timp ce primul I-a așteptat în apropiere, ceilalți doi în

seara zilei de 5 octombrie 2001 au pătruns în locuința părții vătămate și au

imobilizat-o.

În timp ce inculpatul

A.G. o ținea cu o mână de gură să nu strige după ajutor, inculpatul C.I. a

scotocit prin apartament și a luat un portmoneu în care se afla 4.000.000 lei

și 300 dolari.

În timpul agresiunii

partea vătămată l-a mușcat de mână pe inculpatul A.G. producându-i leziuni ce

au necesitat pentru vindecare timp de 7-8 zile.

La plecarea din locuință,

inculpații au legat pe partea vătămată cu un cablu electric de picioare, după

care s-au întâlnit cu inculpatul Z.A. și i-au dat 1.600.000 lei.

Prin decizia penală nr.

385 din 26 septembrie 2002 a Curții de Apel Craiova s-au respins ca nefondate

apelurile declarate de inculpați prin care susțineau că nu au comis fapta

pentru care au fost condamnați și solicitau fie restituirea la procuror pentru

completarea urmăririi penale, fie achitarea în baza art. 10 lit. c) C. proc.

pen.

Împotriva acestei decizii

inculpații au declarat recurs reiterând motivele din apel referitoare la

nevinovăția lor, temeiuri de casare prevăzute de art. 385

9

pct. 18

C. proc. pen.

Recursurile declarate de

inculpați nu sunt fondate.

Din examinarea

hotărârilor pronunțate în cauză și a lucrărilor dosarului rezultă că

instanțele, întemeindu-se pe probele administrate au stabilit și reținut corect

starea de fapt și vinovăția inculpaților și de asemeni au dat o corespunzătoare

încadrare juridică faptei penale comise.

În declarațiile date la

urmărire penală inculpații au recunoscut fapta, relatând împrejurările concrete

în care au procurat mănuși chirurgicale și ciorapi de damă, pentru mascare

precum și pătrunderea în locuință și sustragerea sumelor de bani. De asemenea,

la instanță, inculpații A.G. și Z.A. și-au menținut declarațiile date prin care

au recunoscut fapta.

Declarațiile lor se

coroborează cu declarațiile părții vătămate, cu actul medico-legal privind

leziunile cauzate inculpatului A.G., procesul verbal de constatare al organului

de poliție din 6 martie 2001 privind găsirea obiectelor de deghizare folosite,

la indicația inculpatului A.G., aruncate împreună cu inculpatul C.I., lângă un

tomberon de gunoi de lângă centrala termică (4 mănuși chirurgicale, doi ciorapi

de damă) precum și actele părții vătămate (permis de conducere, legitimație de

ședere temporară și o carte de identitate) și declarațiile martorului N.A. care

I-a transportat pe inculpații C.I. și A.G. de la locuința părții vătămate la

hotel în seara comiterii faptei.

Prin urmare susținerile

inculpaților în apel și recurs că nu au fost administrate toate probele

necesare sau că nu sunt vinovați, nu sunt întemeiate.

Pe de altă parte,

inculpații au fost asistați și în cursul urmăririi penale de

apărători

, iar în declarațiile olografe cât

și, la instanță au declarat că nu au nevoie de translatori (interpreți),

deoarece cunosc limba română.

Referitor la pedepsele

aplicate, instanța de fond a avut în vedere criteriile de individualizare

prevăzute de art. 72 C. pen., în care sens a ținut seama de gradul de pericol

social sporit al infracțiunii săvârșite, cât și al persoanei inculpaților (au

avut o conduită sinceră, au recuperat prejudiciul), astfel că acestea,

stabilite la sau spre limita minimă prevăzută de lege, sunt necesare pentru

reeducarea lor și preîntâmpinarea comiterii altor infracțiuni.

Pentru considerentele ce

preced urmează a se respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați și

a fi obligați la cheltuieli judiciare către stat.

Din pedepse se va deduce

durata arestării preventive.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge,

ca nefondate, recursurile declarate de inculpații A.G., C.I.F. și Z.A.

împotriva deciziei penale nr. 385 din 16 septembrie 2002 a Curții de Apel

Craiova.

Deduce din pedepse,

perioada arestării preventive a inculpaților de la 6 octombrie 2001 până la 8

octombrie 2003.

Obligă pe inculpații A.G.

și Z.A. la plata sumei de câte 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de câte 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpatul C.F.

la plata sumei de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul pentru

interpretul de limba rusă se va plăti din fondul Curții Supreme de Justiție.

Pronunțată, în ședință publică, azi

8 octombrie 2003.