ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4854/2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4854/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 135 din 4

aprilie 2006 a Tribunalului Gorj, pronunțată în dosarul nr. 3609/P/2005, a

dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpatul P.R.C.G.

din art. 192 alin. (2) C. pen., art. 211 alin. (2

1

) lit. a) și b) C.

pen., ambele cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., și art. 208, 209 alin. (1) lit.

a), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 33 – art. 34 C. pen., în dispozițiile art.

211 alin. (2) lit. a) C. pen., și alin. (2

1

) lit. a), b) și c) C.

pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., și art. 208, 209 alin. (1) lit. a),

g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 33 – art. 34 C. pen.; de inculpatul C.I.

din dispozițiile art. 192 alin. (2) C. pen., art. 211 alin. (2

1

) lit.

a), b) și c) C. pen., ambele cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., și art. 208,

209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.,

și art. 33 – art. 34 C. pen., în dispozițiile art. 211 alin. (2) lit. a) și alin.

(2

1

) lit. a), b) și c) C. pen., și art. 208, 209 alin. (1) lit. a),

g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., și art. 33 – art. 34 C.

pen., și de inculpatul S.E.F., din dispozițiile art. 192 alin. (2) C. pen., și art.

211 alin. (2

1

) lit. a), b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 99 și

următoarele C. pen., și art. 33 – art. 34 C. pen., în dispozițiile art. 211 alin.

(2) lit. a) și alin. (2

1

) lit. a), b) și c) C. pen., cu aplicarea art.

99 și următoarele C. pen.

În baza art. 211 alin. (2) lit. a)

și alin. (2

1

) lit. a), b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit.

c) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.R.C.G. la pedeapsa de 8 ani și 6 luni

închisoare.

În baza art. 208 și 209 alin. (1) lit.

a), g) și i) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani și

6 luni închisoare.

S-au constatat concurente

infracțiunile deduse judecății cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost

condamnat prin sentința penală nr. 4572 din 7 octombrie 2005 și 741 din 22

februarie 2006 ale Judecătoriei Târgu Jiu.

S-au descontopit pedepsele aplicate

prin sentințele penale nr. 4572/2005 și 741/2006 ale Judecătoriei Târgu Jiu, în

pedepsele componente de 2 ani, 2 ani, 2 ani și 6 luni, 3 ani, 3 ani, 3 ani

închisoare și s-a menținut anularea executării pedepsei la locul de muncă

dispusă prin prima sentință.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen.,

s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentință cu pedepsele de 2 ani,

2 ani, 2 ani și 6 luni, 3 ani, 3 ani și 3 ani închisoare, în pedeapsa cea mai

grea de 8 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni

închisoare, urmând ca inculpatul să execute 9 ani închisoare.

Prin aceeași sentință, în baza art. 211

alin. (2) lit. a) și alin. (2

1

) lit. a), b) și c) C. pen., cu

aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.I. la 9 ani

închisoare.

În baza art. 208 și 209 alin. (1) lit.

a), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat

inculpatul la 5 ani închisoare.

În baza art. 33 – art. 34 C. pen.,

s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 9 ani

închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare, urmând ca

inculpatul să execute 9 ani și 6 luni închisoare.

Tot prin aceeași sentință, în baza art.

211 alin. (2) lit. a) și alin. (2

1

) lit. a), b) și c) C. pen., cu

aplicarea art. 74 și 76 C. pen., și art. 99 și următoarele C. pen., a fost

condamnat inculpatul S.E.F. la 2 ani închisoare.

S-au interzis inculpaților

drepturile prevăzute de art. 64 C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

S-a menținut starea de arest a

inculpaților.

S-au dedus din pedepsele aplicate

inculpaților durata reținerii și arestării preventive, respectiv durata

reținerilor din 22 iulie 2005 și 23 iulie 2005 și arestul preventiv pe perioada

27 iulie 2005 până la 7 octombrie 2005, precum și durata arestării preventive

până la pronunțare privitor la inculpatul P.R.C.G. și durata arestării

preventive începând cu 25 noiembrie 2005, până la pronunțare, referitor la

inculpații C.I. și S.E.F.

S-a dispus anularea mandatului de

executare a pedepsei închisorii nr. 1000 din 13 martie 2006 a Judecătoriei

Târgu Jiu, privind pe inculpatul P.R.C.G. și s-a dispus emiterea unui nou

mandat de executare a pedepsei închisorii.

Au fost obligați în solidar

inculpații P.R.C.G., C.I. și S.E.F., acesta din urmă în solidar cu părțile

responsabil civilmente, la 1.400 RON despăgubiri civile către partea vătămată C.G.

și la 1.444,86 RON despăgubiri civile către SC V.C. SRL Craiova.

S-a constatat că SC V.C. SRL Craiova

și cumpărătorii de bună-credință nu s-au constituit părți civile.

Au fost obligați în solidar

inculpații P.R.C.G. și C.I. la 3687;35 RON despăgubiri civile către SC A.Ț.A.

București, sucursala Târgu Jiu.

Au fost obligați inculpații,

inculpatul minor S.E.F. în solidar cu părțile responsabile civilmente la câte

800 RON cheltuieli judiciare statului, din care suma de 200 RON, reprezentând

onorariu avocați oficiu la urmărirea penală ce s-au avansat din fondurile

Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Gorj.

Pentru a pronunța această sentință,

prima instanță a reținut ca situație de fapt, că la data de 17 noiembrie 2005,

după o înțelegere prealabilă între inculpații P.R.C.G., C.I. și minorul S.E.F.

la propunerea acestuia din urmă, s-au deplasat la apartamentul părții vătămate

C.G., situat în Târgu Jiu, cu intenția de a sustrage bunuri, cunoscând că

acesta posedă obiecte din aur, bani și valută.

Pentru a-și realiza scopul, cei trei

au procurat mai multe perechi de ciorapi de damă de culoare închisă pentru a se

masca, o bandă adezivă scotch, pentru a imobiliza victima, un spray paralizant,

precum și mănuși din piele, pentru a nu lăsa urme la fața locului.

Conform planului, cei trei inculpați

și-au pus pe față câte un ciorap, s-au postat de-o parte și de alta a ușii de

la intrare, au activat soneria, iar în momentul în care partea vătămată a

deschis, inculpatul C.I. i-a pulverizat în față spray paralizant, după care au

pătruns prin forță în apartament.

În vederea sustragerii bunurilor din

apartament, inculpații au lovit și imobilizat pe partea vătămată, folosindu-se

de un cablu de calculator cu care i-au legat mâinile, precum și un prosop pe

care i l-au pus la gură, reușind să sustragă din apartament două telefoane

mobile, bani și mai multe bijuterii din aur, cu cuțit de vânătoare și o giacă

din piele, în valoare de 4.000 RON.

Ca urmare a acțiunii de imobilizare

și a loviturilor primite, partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au

necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile îngrijiri medicale.

După părăsirea locului faptei,

inculpații s-au deplasat cu un taxi la barul N.A., aparținând mamei

inculpatului P.R.C.G., unde au hotărât să valorifice bunurile sustrase.

Inculpatul P.R.C.G. a lăsat cuțitul

de vânătoare la barul mamei sale, geaca din piele în locuința tatălui său în

Turceni, sat Strâmba și a dat prietenei sale V.E.A. o brățară și o pereche de

cercei din bijuteriile sustrase de la domiciliul părții vătămate, bunuri ce au

fost ridicate de organele de poliție și restituite părții vătămate.

Inculpatul S.E.F. a dat un lănțișor

din aur numitului D.M., care l-a amanetat, bun ce a fost răscumpărat de S.G.,

reprezentantul legal al minorului și predat organelor de poliție, care l-au

restituit părții vătămate.

La 18 noiembrie 2005, inculpații

însoțiți de martora V.A., prietena inculpatului minor S.E.F. s-au deplasat cu

un taxi condus de C.A. în Craiova unde au amanetat bijuteriile, obținând suma

de 1.100 RON, pe care au împărțit-o în mod egal, după ce au achitat

contravaloarea transportului cu taxiul.

Bunurile amanetate au fost ridicate

de organele de poliție și restituite părții vătămate.

În noaptea de 01 noiembrie 2005, inculpații

P.R.C.G. și C.I. au pătruns prin efracție în magazinul de produse electronice

al SC M.C.S. SRL Târgu Jiu, de unde au sustras un calculator cu accesorii, o

imprimantă, 4 aparate DVD și un sistem audio Home Cinema, bunuri în valoare de

8.777 RON.

Bunurile sustrase au fost

transportate de inculpați la locuința bunicii inculpatului P.R.C.G., de unde au

fost vândute cu suma de 1.500 RON numiților M.I., M.O. și O.I.F., fiind

ridicate și predate unității păgubite.

Cumpărătorii de bună-credință au

declarat că nu se constituie părți civile, iar o parte din bunurile sustrase și

restituite unității menționate au fost deteriorate, astfel că unitatea păgubită

a fost despăgubită de SC A.Ț.A. București, sucursala Târgu Jiu, cu suma de

3.687,35 RON, sumă cu care această din urmă unitate s-a constituit parte

civilă.

Faptele comise de inculpaților P.R.C.G.

și C.I., așa cum au fost descrise mai sus întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 211 alin. (2) lit. a) și alin. (2

1

)

lit. a), b) și c) C. pen., și art. 208, 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen.,

cu reținerea dispozițiilor art. 75 lit. c) C. pen., la fapta de tâlhărie, în

ceea ce privește pe inculpatul P.R.C.G. a dispozițiilor art. 37 lit. b) C. pen.,

în ceea ce privește pe inculpatul C.I. a dispozițiilor art. 33 – art. 34 C.

pen., referitor la ambii inculpați.

Fapta comisă de inculpatul minor S.E.F.

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută și pedepsită de art.

211 alin. (2) lit. a) și alin. (2

1

) lit. a), b) și c) C. pen., cu

aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.

Faptele reținute în sarcina

inculpatului C.I. au fost comise după executarea pedepsei anterioare, pedeapsă

ce constituie primul termen al recidivei, fiind aplicabile dispozițiile art. 37

lit. b) C. pen., în loc de art. 37 lit. a) C. pen.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apeluri inculpații P.R.C.G., C.I., S.E.F.

În motivarea apelului declarat de

inculpatul P.R.C.G. s-a arătat că inculpatul are o vârstă tânără, nu este

recidivist, a avut o conduită procesuală cooperantă, a recunoscut și regretat

fapta comisă, prejudiciul a fost în mare parte recuperat, nu el a inițiat și

organizat totul, întrucât nici nu o cunoștea pe partea vătămată. Ca urmare s-a

solicitat reducerea pedepsei, apreciindu-se că pedeapsa aplicată este mult prea

aspră.

În motivarea apelului declarat de

inculpatul C.I. s-a arătat că împrejurarea în care a fost săvârșită fapta

(gradul său de implicare), precum și circumstanțele personale ale inculpatului,

respectiv, vârsta tânără, atitudinea sinceră și recuperarea unei părți din

prejudiciu, impun reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

În motivarea apelului declarat de

inculpatul S.E.F. s-a arătat că dorește să își continue studiile, două unități

școlare și-au exprimat acceptul de a-l primi pentru continuarea studiilor,

familia sa are posibilități să-l întrețină, la data săvârșirii faptei era

minor, elev în clasa a XI, a recunoscut și regretat fapta chiar din faza de

urmărire penală, cuantumul prejudiciului produs prin săvârșirea infracțiunii a

fost redus, referatele de evaluare întocmite în cauză îi sunt favorabile.

Prin urmare s-a solicitat, în

principal, reducerea pedepsei aplicate inculpatului sub cuantumul celui aplicat

de instanța de fond.

Prin decizia penală nr. 49 din 29

iunie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția minori și familie, pronunțată în

dosarul nr. 6956/54/2006 (număr în format vechi 318/MF/2006) au fost respinse,

ca nefondate, apelurile declarate de inculpații S.E.F., P.R.C.G. și C.I.

împotriva sentinței penale nr. 135 din 4 aprilie 2006 pronunțată de Tribunalul

Gorj, în dosarul nr. 3609/P/2005.

S-a dedus, în continuare, din

pedepsele aplicate inculpaților durata detenției preventive, după cum urmează:

pentru inculpatul P.R.C.G. de la 22 iulie 2005 din 23 iulie 2005; de la 27

iulie 2005 din 7 octombrie 2005; de la 22 noiembrie 2005 la zi; pentru

inculpații C.I. și S.E.F. de la 25 noiembrie 2005 la zi.

S-a menținut starea de arest

preventiv a inculpaților.

Au fost obligați inculpații la cheltuieli

judiciare statului, după cum urmează: inculpatul S.E.F., în solidar cu părțile

responsabile civilmente la 200 RON, din care 40 RON, onorariu avocat oficiu;

inculpatul C.I. la 220 RON, din care 100 RON onorariu avocat oficiu; inculpatul

P.R.C.G. la 270 RON, din car 150 RON onorariu avocat oficiu.

Pentru a decide astfel, instanța de

apel a reținut că la stabilirea cuantumului pedepselor aplicate inculpaților,

instanța de fond a avut în vedere natura infracțiunilor reținute în sarcina

acestora, gradul ridicat de pericol social, modalitatea concretă de săvârșire a

acestora, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a codului penal, dar

și gradul de implicare a fiecăruia dintre inculpați, precum și circumstanțele

personale.

Astfel, în ceea ce îl privește pe

inculpatul P.R.C.G. s-a ținut seama, atât de atitudinea sinceră pe care acesta

a avut-o în fața organelor de urmărire penală, dar și de existența

circumstanței agravante prevăzută de art. 75 lit. c) C. pen., precum și de

faptul că acest inculpat a mai fost condamnat anterior pentru săvârșirea a încă

6 infracțiuni concurente cu cele două ce formează obiectul dosarului de față.

Prin urmare aplicarea unei pedepse

de 8 ani și 6 luni, pedeapsă orientată către minimul special prevăzut de lege

pentru infracțiunea cea mai gravă, aceea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit.

a) și alin. (2

1

) C. pen., de 6 luni, la care s-a adăugat, urmare a

contopirii pedepselor concurente, un spor de 6 luni nu poate fi considerată

prea aspră ci just individualizată raportat la criteriile generale de

individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

Și pentru inculpatul C.I., instanța

de fond a realizat, de asemenea, o corectă individualizare a pedepselor, ținând

seama, pe lângă criteriile generale menționate anterior și de faptul că acesta

nu este la primul conflict cu legea penală, fiind recidivist, dar și de

atitudinea s după săvârșirea infracțiunii, respectiv, aceea de a se fi sustras

de la urmărirea penală, pe numele acestuia fiind emis mandat de aducere și

fiind dat în urmărire generală și în consemn la frontieră, după cum a rezultat

din rechizitoriul întocmit în cauză.

Pe de altă parte însă, s-a reținut

atitudinea sa sinceră, faptul că a regretat săvârșirea infracțiunilor, astfel

că și acestuia i s-a aplicat o pedeapsă orientată către minimul special

prevăzut de lege pentru cea mai gravă infracțiune reținută în sarcina sa la

care s-a adăugat un spor de 6 luni.

Referitor la inculpatul S.E.F. s-a

constatat că instanța de fond a avut în vedere starea de minoritate, lipsa

antecedentelor penale și atitudinea sinceră, reținând circumstanțe atenuante în

cauză și făcând aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen., cu consecința coborârii

cuantumului pedepsei aplicate sub minimul special prevăzut de lege.

S-a apreciat totuși, că în mod

corect a fost condamnat acest inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, dat

fiind că, deși minor, acesta a fost cel care a avut inițiativa săvârșirii

infracțiunii de tâlhărie, a propus celorlalți inculpați majori modalitatea

concretă de săvârșirea a acesteia, a participat efectiv, alături de majori, la

pregătirile prealabile, la exercitarea violențelor asupra părții vătămate C.G. și

la sustragerea bunurilor aparținând acestuia.

Prin urmare s-a apreciat că instanța

de fond a făcut o corectă individualizare a pedepsei aplicate acestui inculpat,

măsura aleasă fiind cea mai potrivită, aptă să îndeplinească scopul educativ și

preventiv prevăzut de art. 52 C. pen., condiții în care nu poate fi primit ca

și argument hotărâtor, posibilitatea continuării cursurilor școlare de către

acest inculpat.

Împotriva acestei decizii a

declarat, în termenul legal, recurs inculpatul P.R.C.G., fără a arăta în scris

motivele.

Apărătorul recurentului inculpat în

concluziile orale, în dezbateri a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., apreciind că în cauză pedeapsa aplicată inculpatului nu

a fost corect individualizată, fiind excesiv de aspră, în condițiile în care

inculpatul a avut o conduită sinceră, a acoperit prejudiciul, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei atacate și în rejudecare a se acorda o

mai largă eficiență circumstanțelor atenuante reținute în sarcina inculpatului.

Concluziile procurorului asupra

recursului declarat de inculpat, precum și poziția recurentului inculpat din

ultimul cuvânt au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei

decizii.

În memoriul depus la dosar

recurentul inculpat a arătat că la momentul când a fost arestat de anchetatori

se afla internat într-o clinică de psihiatrie din Tg. Jiu din cauza tulburărilor

psihice, depresiilor nervoase și mai multor tentative se sinucidere,

nespecificându-se că a fost astfel arestat, a solicitat efectuarea unei

expertize medico-legale, dar nu s-a ținut cont de acest lucru nici la

Tribunalul Gorj, nici la Curtea de Apel Craiova, cei doi coinculpați au

complotat împotriva sa, fiind fugiți timp de trei zile după arestarea sa, după

care s-au predat, se află în refuz de hrană și nu va ieși până când nu se vor

lua măsuri cu privire la cele relatate.

Examinând recursul declarat de

inculpatul P.R.C.G. împotriva deciziei instanței de apel în raport cu motivele

invocate ce se vor analiza prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursul inculpatului ca fiind

nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.

Din analiza coroborată a ansamblului

materialului probator administrat a rezultat că în mod corect instanța de apel

și-a însușit argumentele primei instanțe, iar la rândul ei în baza propriului

examen în mod judicios și temeinic motivat a stabilit vinovăția inculpatului P.R.C.G.

în săvârșirea infracțiunilor ce i-au fost reținute în sarcină, prin schimbarea

încadrării juridice, în raport cu situația de fapt reținută.

Înalta Curte consideră că în cauză

s-a dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., stabilindu-se

că faptele inculpatului P.R.C.G. care în data de 17 noiembrie 2005, după o

înțelegere prealabilă împreună cu inculpații C.I. și S.E.F., acesta din urmă

fiind minor, de a o deposeda pe partea civilă C.G. aflată în locuință, de

bunurile arătate, prin violență și folosirea unui spray paralizant pe care l-au

pulverizat în fața părții vătămate, precum și aceea din data de 01 noiembrie

2005, care împreună cu inculpatul C.I., de a pătrunde prin efracție, în timpul

nopții, în magazinul aparținând SC M.C.S.. SRL Tg. Jiu de unde au sustras

bunuri în valoare de 8.777 lei întrunesc, atât obiectiv, cât și subiectiv

conținutul incriminator al infracțiunilor de tâlhărie și furt calificat

prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. a) și alin. (2

1

) lit. a), b) și

c) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. și art. 208, 209 alin. (1) lit.

a), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în concurs real.

De asemenea, sub aspectul

individualizării pedepselor aplicate inculpatului a fost făcută o corectă

adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen.,

ținându-se cont de gradul de pericol social în concret ridicat al faptelor

comise agravat de circumstanțele reale ale săvârșirii ei, prin numărul inculpaților

care au participat la ambele fapte, unul din ei fiind și minor, într-o

locuință, au fost mascați și au folosit un spray paralizant, iar pentru cea

de-a doua faptă pe lângă numărul de participanți, pe timpul nopții și prin

efracție, cuantumurile prejudiciilor produse, dar și circumstanțele personale

ale inculpatului, care a recunoscut faptele, anterior a mai fost condamnat

pentru săvârșirea a încă 6 infracțiuni concurente cu cele din prezenta cauză,

dovedind perseverență infracțională, este fără ocupație.

Cuantumurile pedepselor aplicate

inculpatului P.R.C.G. pentru faptele comise au fost orientate către minimurile

legale ale infracțiunilor reținute în sarcină, constatându-se concurența

faptelor din prezenta cauză cu alte fapte pentru care au fost condamnați,

descontopindu-se pedepsele aplicate și recontopindu-se ulterior, urmând ca

inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, ce a fost sporită, ca urmare a

multitudinii infracțiunilor comise.

Astfel, în mod just s-a apreciat că

pedeapsa ce urmează a fi executată de 9 ani închisoare, cu executare prin

privare de libertate este singura în măsură să asigure realizarea scopurilor

educativ și de exemplaritate ale pedepsei, dându-i posibilitatea îndreptării

atitudinii față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare

pozitivă.

Înalta Curte nu poate reține critica

recurentului inculpat cu privire la greșita individualizare a pedepsei

aplicate, în sensul că este excesiv de aspră, deoarece în cauză au fost

apreciate în mod plural criteriile specifice procesului de individualizare

judiciară a pedepselor, așa încât nu este incident cazul de casare prevăzut de art.

385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Totodată nu pot fi avute în vedere

aspectele arătate de recurentul inculpat în memoriul depus, deoarece exced criticii

formulate prin apărător și însușite privind reindividualizarea pedepsei

aplicate.

În raport cu cele arătate, decizia

instanței de apel este legală și temeinică sub toate aspectele.

De asemenea, verificând hotărârea

atacată, nu s-a constatat existența vreunui caz de casare ce s-ar fi putut

invoca din oficiu, potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen.

Față de aceste considerente, Înalta

Curte, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.R.C.G. împotriva deciziei penale

nr. 49 din 29 iunie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția minori și familie.

Se va deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii de la 22 iulie 2005 la 23 iulie 2005, arestul

preventiv de la 27 iulie 2005 la 7 octombrie 2005 și timpul reținerii și

arestări preventive de la 22 noiembrie 2005 la 23 august 2006.

În conformitate cu art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., se va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor

judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru

apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul P.R.C.G. împotriva deciziei penale nr. 49 din 29 iunie

2006 a Curții de Apel Craiova, secția minori și familie.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul reținerii de la 22 iulie 2005 la 23 iulie 2005, arestul

preventiv de la 27 iulie 2005 la 7 octombrie 2005 și timpul reținerii și

arestări preventive de la 22 noiembrie 2005 la 23 august 2006.

Obligă pe recurentul inculpat să

plătească statului suma de 220 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care

suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 23

august 2006.