ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2529/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 418 din 15

octombrie 2002 a Tribunalului Galați, inculpatul

A.G. a fost condamnat la 4 ani închisoare și 2 ani

interzicerea drepturilor înscrise în art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

infracțiunea de trafic de stupefiante, prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen.,

cu aplicarea art. 13 C. pen.

Totodată, tribunalul a menținut

starea de arest a inculpatului, a dedus din pedeapsă durata arestării

preventive de la 8 februarie 2002 la zi, a dispus confiscarea în baza art. 198

lit. a) C. pen., a cantității de 1,900 kg canabis și a obligat pe inculpat la

1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a reținut în fapt că, în cursul

anului 2000, inculpatul A.G. a intrat în relații de concubinaj cu inculpata

N.A., de cetățenie moldoveancă (condamnată în cauză), care împreună cu fiul său

I.A., au adus la locuința inculpatului printre altele și o sacoșă cu 1,900 kg

canabis în vederea valorificării.

Inculpații în perioada următoare au

căutat cumpărători dar nu au găsit, iar cu ocazia percheziției domiciliare din

18 ianuarie 2000 cantitatea menționată de canabis, a fost ridicată de la

locuința inculpatului, de lucrătorii de poliție.

Prin decizia penală nr. 58 din 4

februarie 2003 a Curții de Apel Galați s-au respins, ca nefondate, apelurile

declarate de cei doi inculpați.

Împotriva acestei decizii inculpatul

A.G. a declarat recurs solicitând prin apărătorul său reducerea pedepsei, iar

personal a susținut că nu este vinovat, temeiuri de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 și 18 C. proc. pen.

Recursul declarat de inculpat nu

este fondat.

Din examinarea hotărârilor

pronunțate în cauză și a lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele,

întemeindu-se pe probele administrate, au stabilit și reținut corect starea de

fapt și vinovăția inculpatului și de asemenea, au dat o corespunzătoare

încadrare juridică faptei comise.

În declarațiile date, inculpata N.A.

a recunoscut că a deținut la locuința concubinului său inculpatul A.G.,

cantitatea menționată de canabis, și împreună cu acesta a încercat să o

valorifice.

Declarațiile acesteia se coroborează

cu declarațiile martorilor C.G. și B.P. pe care inculpatul A.G. în luna

ianuarie 2000 i-a întrebat dacă îi pot recomanda persoane care să cumpere

droguri, având asupra sa o sacoșă din plastic din care le-a arătat o substanță

asemănătoare tutunului, acești martori refuzând să cumpere substanța oferită

spre vânzare.

Prin urmare, corect s-a reținut

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii.

Referitor la pedeapsa aplicată,

instanțele au avut în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72

C. pen., în care sens, au ținut seama de gradul concret de pericol social al

infracțiunii comise și persoana inculpatului (cu antecedente penale), astfel că

pedeapsa stabilită, orientată spre limita minimă prevăzută de lege, este

necesară pentru reeducarea sa și prevenirea comiterii altor infracțiuni.

În consecință, pentru motivele

expuse, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat, a fi

obligat la cheltuieli judiciare către stat, iar din pedeapsă să se deducă

durata arestării preventive.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul A.G. împotriva deciziei penale nr. 58/ A din 4 februarie

2003 a Curții de Apel Galați.

Deduce din pedeapsa aplicată, timpul

reținerii și al arestării preventive de la 8 februarie 2002, la 28 mai 2003.

Obligă pe recurentul inculpat la

plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

28 mai 2003.