ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.10.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4433/2003

HOTĂRÂRE
10.10.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4433/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 51 din 18 martie

2003, Tribunalul Maramureș a respins cererea de revizuire, formulată de

condamnatul S.C. împotriva sentinței penale nr. 305 din 6 noiembrie 2001 a

Tribunalului Maramureș, prin care i s-a aplicat o pedeapsă de 6 ani închisoare,

pentru infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. e) C.

pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

Pentru a pronunța astfel, s-a

reținut că susținerea revizuientului de a i se reduce pedeapsa aplicată, nu se

încadrează în nici unul din cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 C.

proc. pen.

Împotriva sentinței penale

menționate, a declarat apel revizuientul, care a formulat aceeași cerere de

reducere a cuantumului pedepsei aplicate.

Prin decizia penală nr. 93 din 14

mai 2003, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondat, apelul, cu aceeași

motivare.

Decizia a fost atacată cu recurs,

revizuientul susținând același motiv, solicitând reducerea pedepsei, pentru

a-și ajuta familia.

Recursul este nefondat.

Revizuirea unei hotărâri definitive

poate fi cerută numai pentru cazurile prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

În raport de motivele invocate de

condamnat, în mod corect instanțele au apreciat că cererea de revizuire nu este

fondată, întrucât nu a prezentat fapte sau împrejurări descoperite ulterior

judecării cauzei, care să nu fi fost cunoscute de instanțe în momentul

pronunțării hotărârilor.

Așadar, motivul invocat de

condamnat, prin cererea formulată, nu se încadrează în niciunul din cazurile de

revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, în baza

art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul

declarat de condamnatul revizuient S.C. să fie respins, ca nefondat.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul urmează să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de revizuientul condamnat S.C. împotriva deciziei penale nr. 93 din 14

mai 2003 a Curții de Apel Cluj.

Obligă recurentul să plătească

statului suma de 700.000 lei cheltuieli judiciare, din care 200.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

10 octombrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-10-03
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4240/2003
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 43 din 15 februarie 2003 a Tribunalului Sibiu s-a respins ca nefondată cererea de revizuire formulată, printre alții, de F.C., condamnat
ÎCCJ 2005-05-17
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3098/2005
a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, revizuientul a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie în formă agravantă și în stare de recidivă post-executorie. Din probatoriul de
ÎCCJ 2003-06-12
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2836/2003
Asupra recursului de față În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 78 din 28 ianuarie 2003,Tribunalul București a respins cererea de revizuire formulată de condamnatul N.A. S-a reținut că aceeași instanță
ÎCCJ 2004-03-12
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1442/2004
Asupra recursului penal de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1047 din 3 noiembrie 2003, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de
ÎCCJ 2006-10-24
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6135/2006
instanța de fond nu a pus în discuție cererea se de schimbare a încadrării juridice dată faptei din infracțiunea de tâlhărie în infracțiunea de tăinuire se constată că este neîntemeiată. Din încheierea din data de 1 martie 2006 rezultă că,
Sursă