ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 497/2004

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată la 12 mai 2003, reclamantul B.P. a solicitat anularea

parțială a hotărârii nr. 550 din 12 februarie 2003, emisă de pârâta Casa

Județeană de Pensii Botoșani și obligarea pârâtei să-i acorde drepturile

prevăzute de Legea nr. 309/2002 și pentru perioada octombrie 1952 – mai 1953,

când a efectuat stagiul militar la Detașamentul de Muncă Târgu-Mureș.

Curtea

de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ a pronunțat

sentința nr. 157 din 3 iulie 2003, prin care a respins acțiunea, cu motivarea

că în mod legal pârâta a acordat reclamantului drepturile prevăzute de Legea

nr. 309/2002 numai pentru perioada mai 1953 – aprilie 1954 când a  lucrat în

construcții la Detașamentul de muncă Târgu-Mureș, iar nu și pentru perioada

octombrie 1952 – mai 1953, în care reclamantul  s-a aflat în cadrul aceluiași

detașament, dar în calitate de elev.

Împotriva

acestei sentințe și în termen legal, a declarat recurs reclamantul, solicitând

casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică.

Recurentul

a susținut că instanța de fond a aplicat greșit prevederile Legii nr. 309/2002

și a menținut decizia nelegală emisă de pârâtă, fără a avea în vedere că și în

perioada 1 octombrie 1952 – 1 mai 1953 a efectuat stagiul militar și a  lucrat

în construcții într-un detașament de muncă din subordinea Direcției Generale a

Serviciului Muncii.

Analizând

actele și lucrările dosarului, Curtea va admite prezentul recurs pentru

următoarele considerente:

Potrivit

art.1 din Legea nr. 309/2002, de prevederile acestei legi beneficiază cetățenii

români care au efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul

Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961.

Recurentul

este în drept să beneficieze de prevederile legii sus-menționate și pentru

perioada 31 octombrie 1952 – 1 mai 1953, când a efectuat stagiul militar la

Detașamentul de muncă Târgu-Mureș, detașament care s-a aflat în cadrul

Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Această

situație de fapt a fost dovedită în cauză prin mențiunile înscrise în livretul

militar al recurentului și tabelul cu evidența detașamentelor și unităților de

muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1951 –

1961.

Instanța

de fond a respins greșit acțiunea, reținând că în  perioada 31 octombrie 1952 –

1 mai 1953, recurentul s-a aflat la detașamentul de muncă  în calitate de elev,

deși atât din copia livretului militar seria Ge nr.092286 cât și din copia

carnetului de muncă seria P.R. nr.274408, rezultă că la data de 31 octombrie

1952 a fost încorporat pentru efectuarea stagiului militar și până la data

lăsării la vatră – 1 aprilie 1954, s-a aflat numai în detașamente de muncă din

cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

În

consecință, recurentul îndeplinește cerințele prevăzute de Legea nr. 309/2002

și dreptul său recunoscut de lege pentru întreaga perioadă de stagiu  militar

în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii a fost vătămat prin actul

administrativ emis de intimată și contestat în prezenta cauză.

Pentru

considerentele expuse, Curtea va admite prezentul recurs, va casa hotărârea și

va admite acțiunea formulată de recurentul-reclamant, urmând să fie modificată

parțial hotărârea nr. 550 din 12 februarie 2003, în sensul că reclamantul

beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002 și pentru perioada 31

octombrie 1952 – 1 mai 1953.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul declarat de reclamantul Baltariu Paulică împotriva sentinței civile

nr. 157 din 3 iulie 2003 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de

contencios administrativ.

Casează

sentința atacată și în fond admite acțiunea.

Modifică

parțial hotărârea nr. 550 din 12 februarie 2003, emisă de pârâta Casa Județeană

de Pensii Botoșani în sensul că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute

de Legea nr. 309/2002 și pentru perioada 31 octombrie 1952 – 1 mai 1953.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 6 februarie 2004.