ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1134/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1134/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința atacată cu recurs,
sentința civilă nr. 349/CA/2003 – P pronunțată la data de 15 septembrie 2003,
în dosarul nr. 2895/CA/2003, Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de
contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamantul H.C. și a
anulat hotărârea nr. 3748 din 22 iulie 2003, emisă de Comisia de specialitate a
Casei Județene de Pensii Satu Mare, care a fost obligată să-i recunoască
acestuia, calitatea de beneficiar al prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobată
prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru a pronunța această soluție,
Curtea de apel a reținut, în esență, că reclamantul, născut în perioada
refugiului părinților săi, beneficiază de prevederile art. 1 lit. c) din O.G.
nr. 105/1999.
Împotriva acestei soluții a formulat
recurs Casa Județeană de Pensii Satu Mare, susținând că instanța de fond a dat
o hotărâre lipsită de temei legal, art. 1 din O.G. nr. 105/1999, neprevăzând ca
beneficiari, pe copiii născuți în refugiul părinților lor.
Recursul este nefondat.
Este necontestat faptul că
reclamantul s-a născut la data de 6 iulie 1941, în localitatea Oprișani, Turda,
unde părinții se refugiaseră din localitatea de domiciliu, ca urmare a
persecuțiilor etnice exercitate după Dictatul de la Viena.
Potrivit prevederilor art. 1 din
O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile
prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor
instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a
suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situații enumerate.
Din interpretarea teleologică a
prevederilor ordonanței, rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării
îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile
suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada
arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a
urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele,
cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate
din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana
care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au
suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au
răsfrânt nemijlocit asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au
născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați,
ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel, toate
consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.
Or, în cauză este necontestat că
reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost
nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași
consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca
urmare a persecuțiilor etnice exercitate.
Că legiuitorul a urmărit să acorde
drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victimele și/sau au avut de
suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din
împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr.
105/1999, și soțului supraviețuitor.
Deci, dacă legiuitorul a înțeles să
acorde o indemnizație lunară soțului supraviețuitor, care nu a suferit
persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori
trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul care fiind
născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecințele
nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a persecuțiilor
etnice.
Cu această motivare, soluția Curții
de apel este legală și temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca
neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Satu Mare împotriva sentinței nr. 349/CA/2003 – P din 15
septembrie 2003, a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios
administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 18 martie 2004.