ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4748/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Ordonanța nr. 40/2003, P.N.A. a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și arestarea preventivă a inculpaților P.F. și M.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals intelectual, uz de fals și asociere în vederea săvârșirii acestei infracțiuni în formă continuată. În ordonanța parchetului s-a reținut că inculpatul P.S., în calitate de director al B.C.R. Novaci, cu știință, s-a asociat cu mai multe persoane din societățile comerciale constituite în grupul M.L. și prin mijloace ilegale folosite și încălcarea normelor de creditare a acordat credite bancare în valoare de 780 miliarde lei. Față de inculpatul M.I.

s-a reținut că, în calitate de administrator al grupului de firme menționat, a obținut prin procedee ilegale, creditarea cu suma arătată mai sus. La 8 octombrie 2003, inculpatul M.I. a formulat plângere împotriva ilegalității luării și prelungirii măsurii arestării preventive, arătând că încheierile anterioare sunt lovite de nulitate absolută în raport de dispozițiile art. 197 alin. (2) și (3) C. pen. S-a invocat excepția de necompetență materială și teritorială, în conformitate cu dispozițiile art. 140 1 C. proc. pen. În aceeași zi inculpatul, prin apărătorul său, a formulat cerere de recuzare a judecătorilor de la Tribunalul Gorj, iar prin încheierea din aceeași zi a fost înaintat dosarul spre soluționare la Curtea de Apel Craiova.

Prin încheierea nr. 5 din 10 octombrie 2003, Curtea de Apel Craiova a respins cererea de recuzare formulată de inculpatul M.I. împotriva magistraților de la Tribunalul Gorj, obligându-l pe inculpat la cheltuieli judiciare către stat. Împotriva încheierii nr. 5 din 10 octombrie 2003 a Curții de Apel Craiova a declarat recurs inculpatul M.I. , fără a motiva în scris, iar la termenul de soluționare a recursului, respectiv 24 octombrie 2003, inculpatul a lăsat soluția la aprecierea instanței. Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Pe de o parte, inculpatul recurent nu a indicat motivul de recuzare, care să permită instanței să verifice temeinicia cererii de recurs.

Pe de altă parte, din examinarea dispozițiilor art. 46 – art. 48 C. proc. pen., referitoare la cazurile de incompatibilitate a judecătorilor se reține că, în cauză, nu se regăsește nici unul dintre acestea. Față de aceste considerente, urmează să fie respins recursul declarat de inculpat, ca nefondat, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.I. împotriva încheierii nr. 5 din 10 octombrie 2003 a Curții de Apel Craiova, pronunțată în dosar nr. 2124/2003. Obligă recurentul la 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 24 octombrie 2003.