ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4909/2004

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 3 martie 2004 la această instanță, V.G., în contradictoriu cu intimatul A.V. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 313 din 17 februarie 2004 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă, invocând prevederile art. 318

1

C. proc. civ.

În ce privește motivele contestației în anulare, contestatorul a arătat că le va formula ulterior, după redactarea deciziei atacate cu contestația în anulare.

La primul termen de judecată, acordat în cauză, 2 iunie 2004, contestatorul a solicitat un termen pentru apărare, cerere admisă de instanță, care a fixat următorul termen de judecată la data de 30 iunie 2004.

Nici la acest termen, contestatorul nu a învederat motivele contestației în anulare, cu toate că decizia vizată de calea extraordinară de atac a fost redactată la 16 aprilie 2004, așadar impedimentul pe care l-a invocat inițial pentru nemotivarea contestației în anulare nu mai subzistă.

Referirea din cererea contestatorului la prevederile art. 318 C. proc. civ. nu echivalează cu o motivare, nu s-a pus în evidență existența unei „greșeli materiale” și nici eventuala omisiune în cercetarea vreunui motiv de modificare sau de casare, ipoteze care, potrivit art. 318 C. proc. civ., constituie motive de admisibilitate a contestației în anulare.

Pentru considerentele expuse, contestația în anulare se va respinge.

Cheltuielile de judecată solicitate de intimatul A.V. în sumă de 4.000.000 lei, onorar avocațial, se vor reduce în temeiul art. 274 alin. (3) C. proc. civ., fiind apreciate ca prea mari față de activitatea depusă de avocat, constând în prezența acestuia la un termen de judecată, când cauza s-a amânat pentru apărare și depunerea unor concise concluzii scrise la celălalt termen, urmând a fi obligat contestatorul la 1.000.000 lei cheltuieli de judecată, cu luarea în considerare și a naturii litigiului și a gradului său redus de complexitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge contestația în anulare formulată de V.G.R. împotriva deciziei nr. 1313 din 17 februarie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Reduce cheltuielile de judecată solicitate de intimatul A.V. la suma de 1.000.000 lei și îl obligă pe contestator la plata acestei sume către intimat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 iunie 2004.