ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3475/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3475/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Analizând contestația în anulare formulată, Înalta Curte reține următoarele: Prin decizia nr. 4570 din 03 aprilie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, în majoritate, a admis recursul declarat de reclamanții B.A.V., V.I.V. și W.S.A. împotriva deciziei nr. 51A din 29 ianuarie 2008 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, a modificat decizia recurată în sensul că a admis apelul formulat de reclamanți împotriva sentinței nr. 267 din 20 februarie 2007 a Tribunalului București, secția a V-a civilă, și în consecință, a schimbat în parte sentința, a admis acțiunea formulată de reclamanți și a obligat pârâții J.A., G.D.B., N.A., I.C., N.M. și Municipiul București prin Primarul General să lase reclamanților, în deplină proprietate și liniștită posesie, imobilul situat în București, str. L., compus din 835 m.p.
și 2 corpuri de clădire. Împotriva acestei decizii, intimata J.A. a formulat contestație în anulare. În motivarea căii de atac declarate, contestatoarea a arătat că soluția pronunțată de instanța de recurs este nelegală și netemeinică fiind sumar și insuficient motivată. Înalta Curte a ignorat hotărârile judecătorești prin care s-a constatat buna credință a contestatoarei, valabilitatea titlului său de proprietate și a încălcat dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 1/2009 și art. 45 alin. (2 1 ) din aceeași lege. În drept, cererea este întemeiată pe prevederile art. 318 C. proc. civ. Prin precizarea depusă ulterior, contestatoarea, menținând încadrarea în drept a căii de atac formulate a arătat că recursul declarat era inadmisibil deoarece motivele de recurs nu se încadrau în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc.
civ. Potrivit art. 318 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau casare. Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi promovată numai în condițiile reglementate de art. 317-318 C. proc. civ. De aceea, ea nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele indicate în dispozițiile legale menționate, neputându-se invoca în susținerea ei critici pentru care partea a avut posibilitatea exercitării căilor de atac de reformare a hotărârii. În plus, în ipoteza a II- a a art. 318 C. proc.
civ. pe care contestatoarea își întemeiază calea de atac promovată, numai recurentul poate formula contestație în anulare, din moment ce se invocă omisiunea instanței de recurs de a cerceta unul din motivele de modificare sau casare invocate. Pe cale de consecință, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 318 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația în anulare formulată și, în temeiul art. 274 C. proc. civ. va obliga contestatoarea la plata sumei de 350 RON cheltuieli de judecată către intimații B.A.V., V.I.V., W.S.A. și V.A.S.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de J.A. împotriva deciziei nr. 4570 din 3 aprilie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală. Obligă contestatoarea la plata sumei de 350 RON cheltuieli de judecată către intimații B.A.V., V.I.V., W.S.A. și V.A.S. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 iunie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.