ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3475/2010

Analizând

contestația în anulare formulată, Înalta Curte reține următoarele:

Prin decizia nr. 4570 din 03

aprilie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, în majoritate, a admis

recursul declarat de reclamanții B.A.V., V.I.V. și W.S.A. împotriva deciziei

nr. 51A din 29 ianuarie 2008 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă,

a modificat decizia recurată în sensul că a admis apelul formulat de reclamanți

împotriva sentinței nr. 267 din 20 februarie 2007 a Tribunalului București, secția

a V-a civilă, și în consecință, a schimbat în parte sentința, a admis acțiunea

formulată de reclamanți și a obligat pârâții J.A., G.D.B., N.A., I.C., N.M. și

Municipiul București prin Primarul General să lase reclamanților, în deplină

proprietate și liniștită posesie, imobilul situat în București, str. L., compus

din 835 m.p. și 2 corpuri de clădire.

Împotriva

acestei decizii, intimata J.A. a formulat contestație în anulare.

În motivarea

căii de atac declarate, contestatoarea a arătat că soluția pronunțată de

instanța de recurs este nelegală și netemeinică fiind sumar și insuficient

motivată. Înalta Curte a ignorat hotărârile judecătorești prin care s-a

constatat buna credință a contestatoarei, valabilitatea titlului său de

proprietate și a încălcat dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 1/2009 și

art. 45 alin. (2

1

) din aceeași lege.

În drept,

cererea este întemeiată pe prevederile art. 318 C. proc. civ.

Prin

precizarea depusă ulterior, contestatoarea, menținând încadrarea în drept a

căii de atac formulate a arătat că recursul declarat era inadmisibil deoarece

motivele de recurs nu se încadrau în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Potrivit art.

318 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi

atacate cu contestație când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai

în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de

modificare sau casare.

Contestația

în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi

promovată numai în condițiile reglementate de art. 317-318 C. proc. civ. De

aceea, ea nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele indicate în

dispozițiile legale menționate, neputându-se invoca în susținerea ei critici

pentru care partea a avut posibilitatea exercitării căilor de atac de reformare

a hotărârii.

În plus, în

ipoteza a

II-

a a art. 318 C. proc. civ. pe care

contestatoarea își întemeiază calea de atac promovată, numai recurentul poate

formula contestație în anulare, din moment ce se invocă omisiunea instanței de

recurs de a cerceta unul din motivele de modificare sau casare invocate.

Pe cale de

consecință, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 318 C.

proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația în anulare formulată și, în

temeiul art. 274 C. proc. civ. va obliga contestatoarea la plata sumei de 350 RON

cheltuieli de judecată către intimații B.A.V., V.I.V., W.S.A. și V.A.S.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

contestația în anulare formulată de J.A. împotriva deciziei nr. 4570 din 3

aprilie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă

și de proprietate intelectuală.

Obligă contestatoarea la plata

sumei de 350 RON cheltuieli de judecată către intimații B.A.V., V.I.V., W.S.A.

și V.A.S.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 3 iunie 2010.