ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1566/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1566/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 477 din 7
octombrie 2002, Tribunalul Constanța a condamnat pe inculpatul B.L. la 10 ani
închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)
C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 și art.
176 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.
Totodată, a fost menținută starea de
arest a inculpatului și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata arestării
preventive, de la 15 octombrie 2001, la zi.
În esență, s-a reținut că, în seara
de 8 noiembrie 1999, inculpatul B.L. împreună cu un alt inculpat (condamnat în
aceeași cauză), au stropit cu motorină pe partea vătămată B.G., după care i-au
dat foc și au legat cu o sârmă ușa casei, pentru ca victima să nu se poată
salva. Partea vătămată a suferit leziuni care i-au pus viața în primejdie.
Curtea de Apel Constanța, prin
decizia penală nr. 298/ P / 6 decembrie 2002, a respins apelul inculpatului
B.L. și a computat la zi, durata arestării preventive, de la 7 octombrie 2002.
Prin recursul declarat, inculpatul a
solicitat reducerea pedepsei aplicate.
Recursul inculpatului nu este
fondat.
Din examinarea lucrărilor dosarului,
rezultă că, în raport de gradul deosebit de ridicat de pericol social al faptei
săvârșite, reflectat de modul și împrejurările în care inculpatul a conceput și
realizat tentativa la infracțiunea de omor deosebit de grav (a stropit victima
cu motorină și a pus-o în imposibilitate de a se salva), precum și de datele ce
caracterizează persoana inculpatului, instanțele au făcut o justă și corectă
individualizare a pedepsei aplicate, cu respectarea dispozițiilor art. 72 C.
pen., astfel că, nu se impune reducerea acesteia.
Nefiind nici alte temeiuri de casare
care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul inculpatului
B.L. să fie respins, ca nefondat, cu obligarea lui la cheltuieli judiciare
către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul, declarat de
inculpatul B.L. împotriva deciziei nr. 298 din 6 decembrie 2002 a Curții de
Apel Constanța, ca nefondat.
Compută din pedeapsa aplicată
inculpatului durata arestării preventive de la 15 octombrie 2001, la zi.
Obligă pe recurent să plătească
statului 1.100.000 lei cheltuieli judiciare în care se include și onorariul
apărătorului din oficiu în sumă de 300.000 lei ce va fi avansat din fondul
Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi
27 martie 2003.