ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2434/2003

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Constanța, prin sentința

penală nr. 629 din 10 decembrie 2002, a condamnat pe inculpații:

- B.P. la pedeapsa de 18 ani

închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și

b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută

de art. 174 și art. 176 lit. a), cu aplicarea art. 75 lit. a) din același cod;

- M.G. la pedeapsa de 22 ani

închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și

b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută

de art. 174 și art. 176 lit. a) și c), cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 75

lit. a) din același cod și

- S.I.J. la pedeapsa de 16 ani

închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și

b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută

de art. 174 și art. 176 lit. a), cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 75 lit.

a) din același cod.

A fost menținută starea de arest a

inculpaților și s-a dedus din pedepsele aplicate timpul reținerii și arestării

preventive, cu începere de la 7 mai 2002, la zi, pentru fiecare inculpat.

S-a reținut că, în ziua de 6 mai

2002, indignați că le-ar fi sustras o junincă, inculpații S.I.J., B.P. și

M.G.(condamnat anterior, pentru tentativă la infracțiunea de omor) au aplicat

multiple lovituri cu pumnii, picioarele, cu bâte și țevi circa 30 minute

victimei B.G., care a suferit leziuni pe aproximativ 40 % din suprafața

corpului ce au condus, în final, la deces prin șoc traumatic și hemoragic.

Curtea de Apel Constanța, prin decizia

nr. 30/ P din 7 februarie 2003, a respins ca nefondate apelurile, prin care

inculpații au solicitat reindividualizarea pedepselor.

Declarând recurs, cei trei inculpați

au susținut că pedepsele aplicate sunt prea severe și au cerut reducerea lor.

Recursurile sunt nefondate.

În concordanță cu probele

administrate, instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția

inculpaților, încadrând just în dispozițiile legii infracțiunile săvârșite de

aceștia.

Sub aspectul individualizării

pedepsei se constată că s-a ținut cont de criteriile, prevăzute de art. 72 C.

pen., ce vizează gravitatea faptei, împrejurările în care a fost comisă,

elementele ce agravează răspunderea penală, precum și cele ce caracterizează

persoana inculpaților.

În cauză, inculpații au lovit

victima cu brutalitate o perioadă îndelungată de timp, producându-i leziuni

grave care au dus la deces prin șoc traumatic și hemoragic. Ca atare,

împrejurările comiterii faptei evidențiază un pericol social sporit, cu atât

mai mult cu cât această faptă a fost săvârșită și în condițiile circumstanței

agravante, prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen.

Prin urmare, ținând cont de aceste

elemente, cât și de cele ce caracterizează persoana inculpaților, doi sunt

recidiviști, instanțele au aplicat pedepse corect proporționalizate, ce nu se

justifică a fi reduse.

Cum alte motive de casare,

susceptibile a fi examinate din oficiu, nu s-au constatat, recursurile

inculpaților vor fi respinse ca nefondate, din pedepse urmând a se deduce la zi

timpul arestării preventive.

Recurenții inculpați vor fi obligați

la cheltuieli judiciare către stat, în care se va include și onorariul

avocatului din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații B.P., M.G. și S.I.J., împotriva deciziei penale nr. 30/

P din 7 februarie 2003, a Curții de Apel Constanța.

Deduce din pedepsele aplicate

inculpaților, timpul arestării preventive de la 7 mai 2002, la 23 mai 2003.

Obligă pe recurenți să plătească

statului sumele de câte 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care sumele de

câte 300.000 lei, reprezentând onorarii pentru apărarea din oficiu, se vor

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

23 mai 2003.