ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1810/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1810/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Având în vedere raportul prezentat
potrivit art. 308 C. proc. civ. și procedând la verificarea actelor și
lucrărilor dosarului în limitele prevăzute de lege, pentru această fază
procesuală;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamantul
I.C. a chemat în judecată Casa de Pensii Dâmbovița, solicitând obligarea
acesteia, la recalcularea pensiei, cu luarea în considerare a perioadelor cât a
lucrat în condițiile de muncă corespunzătoare gr. I și II de muncă.
Prin sentința civilă nr. 2093 din 16
septembrie 2003, Tribunalul Dâmbovița a admis acțiunea, a obligat pârâta, la
recalcularea pensiei în sensul solicitat; a dat în debit pe reclamant, cu
2.000.000 lei, onorariu expert și a obligat pârâta, la cheltuieli de judecată,
în sumă de 2.000.000 lei.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Dâmbovița, invocând pe cale de
excepție, competența de soluționare a pricinii, de către completul specializat
în asigurări sociale din cadrul Tribunalului Dâmbovița, iar pe fond,
netemeinica soluției pronunțate în opinia sa, cu încălcarea dispozițiilor pct. 3
și 7 din O.G. nr. 50/1990.
Verificând regularitatea învestirii
instanței, Curtea reține că în conformitate cu dispozițiile art. 15 alin. (1)
din Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii, prin derogare de la prevederile
O.U.G. nr. 58/2003, competența de soluționare a recursului, aparține Curții de
Apel Ploiești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Trimite cauza, la Curtea de Apel Ploiești, pentru competența soluționării recursului declarat de Casa Județeană
de Pensii și Asigurări Sociale Târgoviște împotriva sentinței civile nr. 2093
din 16 septembrie 2003 a Tribunalului Dâmbovița, secția comercială și de
contencios administrativ.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 7 mai 2004.