ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2782/2003

Deliberând asupra cauzei penale de

față;

Din actele dosarului, rezultă

următoarele:

Prin sentința penală nr. 40 din 19

februarie 2002, pronunțată în dosarul penal nr. 976/2002, Tribunalul Hunedoara,

secția penală, a respins, ca nefondată, cererea de amânare a executării

pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 36/1999 de

aceeași instanță, formulată de condamnatul P.A.M., în conformitate cu

dispozițiile art. 453 lit. c) C. proc. pen.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța de fond a avut în vedere că, față de concluziile anchetei sociale

efectuate (care nu a evidențiat modificarea substanțială materială ce ar

interveni în familie prin prezența sa temporară, 3 luni) nu sunt îndeplinite

cerințele dispozițiilor art. 453 C. proc. pen.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția

penală, prin decizia penală nr. 129/A din 8 aprilie 2003, pronunțată în dosarul

penal nr. 1992/2003, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat,

considerând legală și temeinică sentința.

Împotriva acestei decizii, în termen

legal, condamnatul a declarat recurs, criticând ambele hotărâri ca fiind date

printr-o greșită aplicare a legii

[

(art. 385

9

alin. (1) pct. 17

1

C. proc. pen.)].

Recurentul a solicitat admiterea

recursului, casarea hotărârilor, iar în final admiterea cererii sale și

amânarea pedepsei pe durata a 3 luni.

Curtea examinând hotărârile atacate,

în raport de motivul enunțat, probele cauzei și dispozițiile legale aplicabile,

a constatat că recursul este nefondat.

Dispozițiile art. 453 lit. c) C.

proc. pen., prevăd posibilitatea amânării executării pedepsei când „din cauza

unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe

grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează. În acest caz

executarea poate fi amânată numai 3 luni și o singură dată”.

Or, din ancheta socială efectuată de

Primăria municipiului Hunedoara rezultă că soția este încadrată permanent și

realizează venit 2.000.000 lei lunar, locuiește într-un apartament proprietate

personală cu fiica, elevă în clasa a V-a, iar prezența inculpatului încă 3 luni

nu are cum să amelioreze situația.

Așadar, ambele instanțe au procedat

corect, hotărârile fiind legale și temeinice iar recursul fiind nefondat.

Conform art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen., urmează a se respinge ca nefondat recursul

condamnatului, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat, în

sumă de 500.000 lei [( art. 192 alin. (2) C. proc. pen.)].

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de

condamnatul

P.A.M. împotriva deciziei penale nr. 129/ A din 8 aprilie 2003 a Curții de Apel

Alba Iulia.

Obligă recurentul condamnat la plata

sumei de 500.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pronunțată în ședință publică, azi

10 iunie 2003.