ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4067/2004

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 5126/1999, reclamantul N.D.C. a chemat în judecată pârâta A. SA, sucursala municipiului București, pentru a se dispune obligarea acesteia la plata sumei de 160.000.000 lei, din care 110.000.000 lei despăgubiri pentru avarierea autoturismului proprietatea sa personală ca urmare a unui accident de circulație, care a avut loc la 18 ianuarie 1999, 30.000.000 lei daune interese și 20.000.000 lei daune morale.

În motivarea cererii, reclamantul a învederat că, la data de 18 ianuarie 1999, a fost implicat într-un accident de circulație în urma căruia autoturismul său Opel Omega a fost grav avariat și după mai multe cercetări efectuate de Parchetul Militar București, a rezultat că nu a avut nici o culpă în producerea accidentului și, în consecință, a solicitat încasarea despăgubirilor la A. Tribunalul București, secția a III-a civilă, prin decizia nr. 1386/ A din 21 decembrie 2000, a respins, ca neîntemeiată, cererea reclamantului, în contradictoriu cu SC A.R. SA, sucursala municipiului București și M.C.C. (introdus ulterior în cauză). Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că, din probele administrate, nu rezultă culpa pârâtului M.C.C., ci dimpotrivă reiese că autoturismul acestuia a fost lovit din spate de autoturismul condus de reclamant.

Instanța a mai reținut că, deși în dosarul penal s-a luat măsura neînceperii urmăririi penale pentru reclamant în baza art. 10 lit. d) C. proc. civ., pentru că a reieșit că nu are nici o culpă în producerea accidentului, această soluție vizează strict latura subiectivă a unei infracțiuni. În materie civilă, tribunalul reține culpa exclusivă a reclamantului în producerea coliziunii, culpa în cadrul răspunderii civile delictuale putând îmbrăca și forma neglijenței sau doar a neatenției. S-a reținut și faptul că, pentru a funcționa răspunderea civilă delictuală trebuiesc îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 998 și art. 999 C. civ., fapt ce nu se verifică nici parțial în persoana pârâtului.

Cum nu este angajată răspunderea civilă delictuală a asiguratului (pârâtului, în acest caz), rezultă că pretențiile reclamantului sunt neîntemeiate. Împotriva acestei sentințe, reclamantul a declarat apel, care, prin decizia nr. 380 din 16 octombrie 2002 a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă. Instanța de apel a reținut că instanța de fond a făcut o corectă analiză a probelor când a stabilit vinovăția în producerea accidentului, în persoana reclamantului. În ceea ce privește pârâtul, instanța de apel a statuat că, în cadrul răspunderii delictuale, în sensul art. 998 și urm. C. civ., acesta a fost exonerat de producerea prejudiciului, deoarece vinovat de daunele produse este reclamantul.

Reclamantul a declarat recurs împotriva acestei decizii, susținând, în esență, faptul că s-a pronunțat cu aplicarea greșită a prevederilor art. 22 alin. (1) C. proc. pen., și că instanța nu s-a pronunțat asupra unor dovezi hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, cum sunt rezoluția procurorului militar, nota serviciului Accidente din 14 iulie 1999, care arată că vinovat de producerea accidentului se face pârâtul M.C., expertiza auto și expertiza medico-legală privind alcoolemia. Recursul urmează a fi admis pentru argumentele care succed. Este întemeiată susținerea recurentului-reclamant, în sensul că instanța de apel nu a avut în vedere și nu s-a pronunțat asupra unor dovezi care sunt hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.

Astfel, la o analiză atentă a celor două rezoluții date de Parchetul Militar București se constată că, dacă pentru pârâtul M.C.C. s-a dispus neînceperea urmăririi penale în baza art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., respectiv pentru că fapta nu este prevăzută de legea penală, concluzia fiind totuși aceea că a comis accidentul de circulație din culpă, în ceea ce-l privește pe reclamantul N.C.D., neînceperea urmăririi penale s-a dispus în baza art. 10 alin. (1) lit. d) din același cod, adică în situația în care faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, procurorul concluzionând, în sensul că acesta nu a avut nici o culpă în producerea accidentului.

Aceste aspecte trebuiau atent analizate de către instanța de apel pentru stabilirea corectă a răspunderii civile delictuale în speță, prin delimitarea vinovăției sau laturii subiective a unei infracțiuni, în sensul ei foarte strict în materie penală de cel în materie civilă, situație în care forma neglijenței sau doar a neatenției poate antrena răspunderea civilă delictuală. Relevante în cauză sunt și obiecțiunile formulate la expertiza auto de către expertul I.N., admis la recomandarea reclamantului, care analizează dinamica procedurii accidentului și sesizează momentul apariției stării de pericol, creată de autoturismul condus de pârât cu o viteză de 10 km/h, contrar prevederilor legale, fapt justificat tocmai de intenția acestuia de a pătrunde pe banda a treia de circulație.

Și nu în ultimul rând, trebuiau analizate datele cuprinse în expertiza medico legală privind alcoolemia pârâtului M.C.C., printre care, un element important este greutatea individului. În cazul pârâtului apar unele inadvertențe; astfel, în buletinul de examinare chimică la data recoltării probelor acesta apare cu o greutate de 68 kg, pentru ca expertiza pentru interpretarea alcoolemiei să fie făcută pentru o greutate de 84 kg. Apare o diferență de 16 kg care a influențat în mod evident rezultatul alcoolemiei. Toate aceste aspecte trebuiesc lămurite de instanța de apel, motiv pentru care se impune, în baza art. 313 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantul N.D.C. împotriva deciziei civile nr. 380 din 16 octombrie 2002 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Casează decizia și trimite cauza spre rejudecarea apelului la Curtea de Apel București. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 mai 2004.