ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 880/2004

Asupra recursului de față; Din actele dosarului, constată următoarele: Tribunalul Militar Teritorial București , prin sentința nr. 25 din 24 februarie 1999, a condamnat pe inculpatul M.I.P. la : 5 ani de închisoare , pentru infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin.1 C. pen., prin schimbarea încadrării din alineatul II al aceluiași text de lege ; 7 ani de închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978, cu aplicarea art. 13 C. pen. ; 5 ani de închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen.

raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978, cu aplicarea art.13 din același cod , toate cele trei fapte penale fiind raportate și la art.41 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 și 34 C. pen. cele trei pedepse au fost contopite în cea mai grea, de 7 ani de închisoare și 3 ani interzicerea unor drepturi, cu aplicarea și a art. 71 din cod. Inculpatul a fost menținut în stare de arest, iar din durata pedepsei i s-a dedus detenția preventivă , din 7 iulie 1995 până la 19 iunie 1996. De asemenea, inculpatul a fost obligat să plătească Ministerului Finanțelor suma de 211.560.000 lei despăgubiri civile. A fost obligat și la cheltuieli judiciare statului. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în esență, că, în perioada 1994-1995, împreună cu alte persoane, inculpatul a introdus în țară, în mod repetat, canitate , totală, de 725 baxuri cu țigări, fără forme legale și fără plata taxelor vamale, creind statului român un prejudiciu de 211.560.000 lei.

Inculpatul a declarat apel, susținând că : a) a fost condamnat fără să fie, legal, citat; b) în perioada noiembrie 1994 - ianuarie 1995, a fost internat în spital, încât nu putea face contrabandă cu țigări ; c) al treilea transport de țigări l-a comis fără vinovățoie, el fiind un simplu cărăuș ; d) în mod greșit simpla sa participațiune a fost calificată asociere la săvârșirea de infracțiuni; e) pedeapsa aplicată este, oricum, excesivă. Curtea Militară de Apel, prin decizia nr. 17 din 20 februarie 2003, a admis apelul și a desfințat în parte sentința penală atacată, în sensul că : a) în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art.10 lit. g C. proc. pen , încetează procesul penal pornit pentru infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen.

; b) înlătură pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.; c) repune în individualitatea lor pedepsele stabilite de prima instanță și reduce, de la 7 ani la 6 ani de închisoare pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978, cu aplicarea art. 13 C. pen. și a art. 42 alin. (2) din cod; d) contopește pedeapsa de 6 ani de închisoare cu aceea de 5 ani de închisoare - aplicată pentru complicitate la contrabandă - , urmând ca inculpatul să o execute pe cea mai grea ; e) deduce detenția preventivă de la 20 iulie 2002 până la zi și menține pe inculpat în stare de arest; f) dispune rejudecarea de către Tribunalul Militar București a acțiunii civile exercitate de Ministerul Finanțelor ; g) menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Pentru a decide astfel, instanța de apel reține, în esență, că : a)pentru infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni a intervenit prescripția (art. 124 și 122 C. pen. ) ; b)pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de contrabandă este, oarecum, exagerată ; c)probele existente atestă, indubitabil, săvârșirea faptei imputate inculpatului; d)inculpatul a fost legal citat, la toate termenele de judecată, iar faptele pe care le-a săvârșit au fost corect încadrate juridic. Prin recursul de față, inculpatul critică decizia, motivând că : a)a fost judecat și condamnat fără ca să fie citat conform legii : b) nu i-a fost asigurată asistența juridică, conform legii ; c) probele existente nu confirmă că el ar fi săvârșit faptele pentru care a fost condamnat; d) i s-a aplicat o pedeapsă excesiv de severă.

Critica este, în parte, întemeiată. Prima instanță a reținut corect situația de fapt, pe care a calificat-o corespunzător, având în vedere declarațiile date de coinculpații: M.G., O.M., B.D.D. și T.R., declarații care se coroborează cu recunoașterile inculpatului că a participat la introducerea, în România, a unei cantități de țigări. Coinculpații confirmă că au participat la contrabanda cu țigări împreună cu inculpatul M.I.P., care știa că țigările sunt introduse ilegal în România. Cei patru coinculpați precizează că înainte de a fi trecute ilicit, peste graniță, țigările erau dosite acasă la M.I.P., cu știrea acestuia, cu ajutorul lui, în așteptarea momentului și locului potrivit finalizării „operațiunii” trecerii.

Inculpatul a fost citat conform legii, așa cum rezultă, fără dubiu, din actele de procedură de la dosar. De asemenea, inculpatului i-a fost asigurată asistența juridică. Pedeapsa aplicată inculpatului nu a fost, însă, just individualizată, dacă se are în vedere că nu a mai fost condamnat și are o sănătate precară, cum atestă actul medical aflat la dosar. Așa fiind , în baza art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., cuantumul pedepsei aplicate inculpatului va fi redus, prin admiterea recursului și casarea, în parte, a hotărârilor atacate, conform dispozitivului deciziei.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de inculpatul M.I.P. împotriva deciziei nr.17 din 20 februarie 2003 a Curții Militare de Apel. Casează decizia atacată, precum și sentința nr. 25 din 24 februarie 1999 a Tribunalului Militar Teritorial București, numai cu privire la individualizarea pedepsei aplicate. Înlătură dispozițiile art. 34 lit. b) C. pen. și repune pedepsele în individualitatea lor, după cum urmează: - 6 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; - 5 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978. Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1979 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; de la 6 ani închisoare, la 4 ani închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată aceluiași inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 de la 6 ani închisoare, la 3 ani și 6 luni închisoare. În baza dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul M.I.P. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate. Compută prevenția de la 7 iulie 1995 inclusiv, până la 19 iunie 1996 și de la 20 iulie 2002 până la 13 februarie 2004. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 13 februarie 2004.