ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2128/2003

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul București, secția a II–a

penală, a condamnat pe inculpatul T.A. la câte 5 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 189 alin. (2) C. pen. și, respectiv, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 197 alin. (1) și (3) C.

pen. și la 8 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a), b), d)

și e) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de

5 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit.

a), b), d) și e) C. pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

Totodată, a fost menținută starea de

arest a inculpatului și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata arestării

preventive, de la 9 septembrie 2001, la zi.

În esență, s-au reținut următoarele:

La data de 8 septembrie 2001, în

jurul orelor 21,30, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul T.A. a

acostat-o pe minora L.G., a imobilizat-o și a dus-o cu forța, în locuința sa,

unde a încercat prin amenințare cu o foarfecă, să întrețină relații sexuale cu

partea vătămată, împotriva voinței sale.

Curtea de Apel București, secția I

penală, prin decizia nr. 801 din 10 decembrie 2002, admițând apelul declarat de

Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a desființat, parțial, sentința și,

rejudecând, a descontopit pedepsele aplicate în pedepsele componente și a

majorat pedeapsa aplicată inculpatului, pentru infracțiunea prevăzută de art.

189 alin. (2) C. pen., de la 5 ani închisoare la 8 ani închisoare, iar pentru

infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 197 alin. (1) și (3) C.

pen., de la 5 ani închisoare la 6 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute în final, pedeapsa de 8

ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a),

b), d) și e) C. pen., cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 116 C. pen., i s-a

interzis inculpatului dreptul de a se afla în municipiul București, pe o durată

de 5 ani, după executarea pedepsei.

Prin aceeași decizie, a fost respins

apelul inculpatului și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata arestării

preventive, de la 9 septembrie 2001 la 10 decembrie 2002.

Prin recursul declarat, inculpatul a

solicitat achitarea, în baza art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., iar, în subsidiar,

reducerea pedepsei aplicate.

Recursul inculpatului T.A. este

nefondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului,

rezultă că faptele și vinovăția inculpatului au fost reținute, în mod corect,

de către instanțe, care le-a dat o încadrare juridică corespunzătoare iar

instanța de apel a individualizat just pedepsele.

Săvârșirea tentativei de viol este

dovedită, prin probele administrate în cauză analizate în considerentele

sentinței și deciziei instanței de apel, dar, a fost și recunoscută de către

inculpat, în cursul urmăririi penale.

Nu se impune nici reducerea

pedepsei.

În raport de gradul ridicat de

pericol social al infracțiunii săvârșite, reflectat de modul și împrejurările

concrete în care inculpatul a încercat să o oblige pe minora să aibă raport sexual,

pedeapsa aplicată de către instanța de apel este just individualizată.

În concluzie, recursul inculpatului

va fi respins cu obligarea lui la cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de inculpatul T.A., împotriva deciziei penale nr. 801 din 10 decembrie 2002 a

Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 9 septembrie 2001, la 8 mai

2003.

Obligă pe recurent să plătească

statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 8

mai 2003.