ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3899/2003

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Neamț, prin sentința penală

nr. 131 din 26 iulie 2002, a condamnat pe inculpații:

- M.V. la pedeapsa de 2 ani

închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20,

raportat la art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e), cu aplicarea art. 74 și art.

76 C. pen. și;

- V.D.L. la pedeapsa de un an și 6

luni închisoare, pentru complicitate la tentativă la infracțiunea de tâlhărie,

prevăzută de art. 26, raportat la art. 20 și art. 211 alin. (2) lit. a), d) și

e), cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.

În temeiul art. 81 C. pen., a dispus

suspendarea condiționată a pedepselor aplicate inculpaților pe durata

termenului de încercare prevăzut de art. 82, respectiv 4 ani pentru inculpatul

M.V.A. și 3 ani și 6 luni pentru inculpatul V.D.L.

În temeiul art. 88 C. pen., a dedus

din pedepsele aplicate durata reținerii și arestării preventive de la 13 iulie

până la 10 octombrie 2001, pentru inculpatul M.V.A. și de la 16 iulie până la

14 august 2001, pentru inculpatul V.D.L., reducând termenele de încercare

corespunzător acestor durate.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., a

dispus confiscarea specială a unui spray paralizant aparținând inculpaților.

Tribunalul a reținut, în esență, că,

în ziua de 12 iulie 2001, cei doi inculpați, împreună cu mai mulți prieteni, au

mers cu autoturismul în Piatra Neamț unde au jucat biliard și au consumat

băuturi alcoolice într-un bar.

Cum nu mai aveau benzină în rezervor

pentru a ajunge acasă, inculpații și însoțitorii lor au hotărât să sustragă

benzină din rezervoarele unor mașini parcate în zona cartierului Mărăței.

Astfel, inculpatul M.V.A. s-a deplasat la un autoturism și a introdus furtunul

în rezervor și, pentru a nu fi surprins, a lăsat să curgă benzina în canistră,

așteptând în mașină.

După canistră a plecat tot

inculpatul M.V.A. care a primit de la inculpatul V.D., în momentul plecării, un

spray paralizant. Inculpatul M.V.A. a fost însă surprins de părțile vătămate

P.D. și P.M. și, deși a pulverizat în fața acestora sprayul paralizant nu a

reușit să scape, fiind imobilizat și dus la Poliția municipiului Piatra Neamț.

Curtea de Apel Bacău, secția penală,

prin decizia nr. 437 din 17 decembrie 2002, a admis apelul declarat de

Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț și înlăturând dispozițiile art. 81 C.

pen., a dispus ca inculpații să execute pedepsele aplicate prin privare de

libertate.

S-a motivat că scopul preventiv –

educativ al pedepsei nu poate fi atins fără executarea acesteia în regim de

detenție.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs inculpații, solicitând să fie desființată și să se mențină

hotărârea instanței de fond care a individualizat în mod just pedepsele.

Recursurile inculpaților sunt

neântemeiate.

În concordanță cu probele

administrate, instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția

inculpaților, încadrând just în dispozițiile legii faptele săvârșite de

aceștia.

Evaluând modul în care a fost

concepută și realizată activitatea infracțională și gradul concret de pericol

social al faptelor, justificat instanța de apel a apreciat că scopul preventiv

– educativ al pedepselor aplicate se poate realiza prin executarea acestora în

regim de detenție.

Aplicarea criteriilor de

individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 72 C. pen., s-a făcut în mod

judicios, instanța dând eficiență elementelor ce caracterizează pozitiv pe inculpați,

în sensul reținerii unor circumstanțe atenuante și a reducerii pedepselor sub

minimul special prevăzut de dispoziția legală incriminatoare.

Față de această situație, cum alte

motive de casare, susceptibile a fi examinate din oficiu, nu s-au constatat,

recursurile inculpaților vor fi respinse ca nefondate, iar aceștia vor fi

obligați la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații V.D.L. și M.V.A. împotriva deciziei penale nr. 437 din

17 decembrie 2002 a Curții de Apel Bacău.

Obligă recurenții inculpați să

plătească statului câte 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.

Pronunțată în ședință publică, azi

19 septembrie 2003.