ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4600/2003

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul Constanța, prin sentința

penală nr. 50 din 22 ianuarie 2003, a condamnat pe inculpatul A.E. la pedepse

de 10 luni închisoare; un an și 6 luni închisoare și 5 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunilor, prevăzute de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966,

cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.; art. 37 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966,

cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e),

cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 13 C. pen.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a),

raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., inculpatul a fost achitat pentru

infracțiunea prevăzută de art. 189 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani

închisoare.

A fost menținută starea de arest a

inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată timpul reținerii și al

arestării preventive cu începere de la 30 ianuarie 2002, la zi.

Prin aceiași sentință a fost

condamnat și inculpatul S.E. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii de tâlhărie.

S-a reținut, în esență, că, la data

de 29 ianuarie 2002, prin amenințare și exercitare de violențe, inculpații A.E.

și S.E. l-au deposedat de autoturism pe partea vătămată U.I. Inculpatul A.E. a

condus autoturismul părții vătămate pe drumurile publice deși nu avea permis de

conducere, iar în sânge avea o alcoolemie de 1,80 gr.%.

În urma cercetărilor s-a reținut și

fapta de lipsire de libertate săvârșită de inculpatul A.E., în ce privește pe

minora M.I., pe care a obligat-o apoi să se prostitueze.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța și inculpații.

Prin apelul său, parchetul a

criticat sentința cu privire la greșita achitare a inculpatului A.E., pentru

infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, iar inculpații au susținut

că nu au săvârșit infracțiunea de tâlhărie.

Curtea de Apel Constanța, prin

decizia penală nr. 121/ P din 11 aprilie 2003, a respins ca nefondate toate

apelurile declarate în cauză.

S-a motivat că, pe baza probelor administrate

(declarații de martori, ale părții vătămate U.I., procesele verbale de

confruntare), a fost reținută corect de instanța de fond vinovăția inculpaților

în săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, constând în deposedarea părții

vătămate, prin violență și amenințări pe timp de noapte și în loc public, de

autoturism și de actele de identitate.

Totodată, s-a reținut că M.I. nu a

fost lipsită de posibilitatea de a se deplasa și de a acționa în raport cu

propria voință.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, cerând condamnarea

inculpatului A.E. și pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal

și inculpatul A.E., care a susținut că este nevinovat.

Recursurile sunt neîntemeiate.

Instanța de fond și apoi instanța de

apel au făcut o analiză completă a probelor administrate în cauză și au

concluzionat just cu privire la vinovăția inculpatului A.E., în ce privește

infracțiunile de tâlhărie, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul

având în sânge o alcoolemie peste limita legală și de conducere a unui autovehicul,

fără a poseda permis de conducere.

La fel și achitarea inculpatului A.E.,

pentru infracțiunea prevăzută de art. 189 alin. (2) C. pen., a fost dispusă în

concordanță cu probele administrate, care nu evidențiază nici un fel de

activitate din partea inculpatului, pentru restrângerea activității de mișcare

a părții vătămate M.I.

Cum motivele de casare invocate nu

sunt întemeiate, iar alte motive susceptibile a fi examinate din oficiu nu s-au

constatat, recursurile parchetului și inculpatului vor fi respinse ca

nefondate.

Inculpatul va fi obligat la

cheltuieli judiciare către stat, în care se include și onorariul avocatului din

oficiu, iar din pedeapsă se va deduce la zi timpul arestării preventive.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și de inculpatul A.E.,

împotriva deciziei penale nr. 121/ P din 11 aprilie 2003 a Curții de Apel

Constanța.

Deduce din pedeapsă reținerea și

arestarea preventivă de la 30 ianuarie 2002, la 17 octombrie 2003.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

17 octombrie 2003.