ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1027/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1000 din 23

octombrie 2003 a Tribunalului București, secția I penală, s-a respins, ca

nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 5 ani închisoare

aplicată condamnatului M.V. prin sentința penală nr. 297/2002 a Tribunalului

București, secția I penală, definitivă prin decizia penală nr. 250 din 15 mai

2002 a Curții de Apel București, cu obligare la cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că nu se justifică întreruperea executării pedepsei, în sensul

că nu există împrejurări speciale care ar determina consecințe grave pentru

familia condamnatului, în sensul dispozițiilor prevăzute de art. 453 alin. (1)

lit. c) C. proc. pen., iar întreruperea executării pedepsei nu se impune.

Împotriva acestei sentințe a declarat

apel condamnatul, arătând personal și prin avocat că are o situație familială

grea.

Curtea de Apel București, secția I

penală, prin decizia penală nr. 711 din 3 decembrie 2003, a respins, ca

nefondat, apelul declarat de condamnatul M.V. împotriva sentinței penale nr.

1000 din 23 octombrie 2003, pronunțată de Tribunalul București, secția I

penală.

Condamnatul nemulțumit și de această

hotărâre, în termenul legal, a declarat recurs și prin care reia motivul

invocat în apel.

Recursul este nefondat.

Examinând actele dosarului în raport

de motivele cererii de întrerupere a executării pedepsei și avându-se în vedere

cerințele art. 453 alin. (1) lit. c) și art. 455 C. proc. pen., Curtea, reține

că acestea au fost evaluate corect.

Astfel, greutățile de familie

invocate de recurent, sunt aceleași și preexistente începerii executării

pedepsei. În consecință, nefiind îndeplinite cerințele art. 455, raportat la

art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., temeinic și legal au fost pronunțate

hotărârile atacate și care urmează a fi menținute.

Drept rezultat, recursul declarat va

fi respins, ca nefondat, potrivit art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.

Văzând și dispozițiile art. 192 C.

proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul M.V. împotriva deciziei penale nr. 711 din 3 decembrie

2003 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă recurentul să plătească

statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care 200.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

20 februarie 2004.