ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6990/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6990/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1106 din 25
august 2005 a Tribunalului București, secția a II-a penală, a fost respinsă, ca
neîntemeiată, cererea condamnatului M.G. privind întreruperea executării
pedepsei de 10 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1026/2004 a
Tribunalului București, secția a II–a penală.
A fost obligat condamnatul la plata
cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima
instanță a reținut că motivele invocate de petiționar în sprijinul cererii
sale, starea de sănătate a părinților săi și condițiile în care locuiesc
aceștia, nu justifică întreruperea executării pedepsei.
Curtea de Apel București, secția a
II–a penală și pentru cauze cu minori și familie, prin decizia penală nr. 747/ A
din 5 octombrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de către
condamnat, apreciind că, în mod corect, instanța de fond a stabilit că în speță
nu sunt întrunite cerințele art. 455, raportat la art. 453 lit. c) C. proc.
pen.
Reiterând motivele cererii pentru
întreruperea executării pedepsei, condamnatul M.G. a declarat recurs împotriva
acestei din urmă hotărâri.
Înalta Curte, examinând hotărârile
atacate în raport de criticile invocate cât și din oficiu, în limitele
prevăzute de art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul
este nefondat pentru considerentele ce vor fi dezvoltate în continuare.
Este de reținut că pentru asigurarea
concomitent a scopului procesului penal și a scopului pedepsei aplicate,
punerea de îndată în executare a hotărârilor definitive de condamnare și
executarea pedepsei apar ca fiind condiții obligatorii.
Ca atare, întreruperea executării
pedepsei poate fi acordată, exclusiv, în acele situații în care instanța
investită cu cererea constată incidența unuia dintre cazurile limitativ
prevăzute de legea procesual penală și împlinirea condițiilor prevăzute de lege
pentru cazul invocat.
În motivarea cererii sale condamnatul
a învederat instanței că familia sa se află în dificultate, respectiv mama sa
este pensionată medical, mai are două surori, cea mare având și un minor în
întreținere, iar imobilul în care locuiesc este deteriorat, necesitând
reparații.
Referatul de anchetă socială
întocmit în cauză, rezultă faptul că părinții condamnatului au probleme de
sănătate și că locuința acestora este alcătuită din 3 camere, este mobilată
modest și relativ bine întreținută.
În cauză, condamnatul nu a făcut
dovada îndeplinirii cerințelor art. 453 lit. c), raportat la art. 455 C. proc.
pen., care să impună întreruperea executării pedepsei pentru o perioadă de 3
luni.
Așa fiind, în temeiul art. 385
15
alin. (1) pct. 1, lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondat, recursul
declarat de condamnatul M.G.
Totodată, în baza art. 192, alin.
(2) C. proc. pen., recurentul - condamnat va fi obligat la plata cheltuielilor
judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de condamnatul M.G. împotriva deciziei penale nr. 747/ A din 5
octombrie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Obligă recurentul condamnat la plata
sumei de 120 RON (1.200.000 lei), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,
din care suma de 40 RON ( 400.000 lei), reprezentând onorariul apărătorului
desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
12 decembrie 2005.