ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.10.2003

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3925/2003

HOTĂRÂRE
14.10.2003
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3925/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului

de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta

S.C. P.I. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtele S.C. A. S.A. Craiova și D.E.

solicitând obligarea lor în solidar la plata sumei de 300.000 lei pe zi de

întârziere începând cu data de 23 august 1999 până la momentul încheierii

contractului de leasing imobiliar conform deciziei nr. 630 pronunțată de Curtea

de Apel Craiova la 23 august 1999.

În motivarea cererii astfel cum a fost precizată

reclamanta arată că, prin decizia menționată pârâta S.C. A. S.A. a fost

obligată la încheierea contractului de leasing pentru spațiul comercial n. 120,

dar că aceasta refuză executarea sub motiv că în urma divizării sale acest

spațiu a fost preluat prin proces verbal de S.C. A.C. S.A., în prezent S.C. M.

S.A.

Cum nu este de acord cu această motivare

reclamanta insistă în executarea deciziei de către pârâta S.C. A. S.A.

Prin întâmpinarea depusă, pârâta S.C. A. S.A.,

prin administrator D.E. a arătat că reclamanta trebuie să se îndrepte cu

cererea împotriva S.C. M. S.A. în al cărui patrimoniu se află spațiul comercial

cu privire la care trebuie să se încheie contractul de leasing.

Introdusă în cauză, pârâta S.C. M. S.A. a

solicitat și ea introducerea în cauză a S.I.F. OLTENIA, depunând actul de

cesiune nr. 4014 din 12 aprilie 2000.

Tribunalul Dolj, secția comercială, prin

sentința nr. 991 din 3 iulie 2000 a respins acțiunea promovată de reclamantă

precum și cererile formulate de pârâtă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a

reținut că S.C. A. S.A. s-a divizat în trei societăți: S.C. A. S.A., S.C. M.

S.A. și S.C. V. S.A. iar conform actelor de divizare spațiul în litigiu a fost

preluat de S.C. M., căruia conform art. 235 din Legea nr. 31/1990, îi revine și

obligația de executare a deciziei invocate, iar reclamanta trebuie deci, să-și

îndrepte acțiunea împotriva acesteia.

Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin

decizia nr. 7 din 9 ianuarie 2001 a respins ca nefondat apelul declarat de

reclamantă.

Criticile apelantei cu privire la netemeinicia

și nelegalitatea sentinței ca urmare a neindicării temeiurilor de fapt și de

drept raportat la obiectul cererii, spațiul preluat de S.C.M. nefiind cel

asupra căruia poartă litigiul, cum greșit s-a reținut în sentință, au fost

înlăturate de instanța de apel pentru următoarele considerente:

- din probele administrate, și anume proiectul

de divizare publicat și protocoalele de predare – primire a patrimoniului

rezultă că S.C.M. a preluat prin divizare întreg spațiul comercial din bloc T

11, fiind indicată întreaga suprafață care totalizează 423 mp;

- înmatricularea celor trei societăți rezultate

din divizare s-a produs în octombrie 1999, dată la care obligația de a încheia

contractul de leasing cu clauză irevocabilă de vânzare cumpărare privind

spațiul în litigiu incumbă S.C. M. S.A. Craiova, în al cărei patrimoniu el a

intrat, urmare divizării;

- reclamanta neînțelegând să-și îndrepte cererea

împotriva S.C. M. S.A., instanța de fond a dat o rezolvare legală excepției

lipsei calității procesuale pasive.

Împotriva deciziei instanței de apel, reclamanta

S.C. P.I. S.R.L. Craiova a declarat recurs.

Recurenta, deși indică ca motive de modificare a

deciziei, motivele prevăzute de art. 304 pct. 7, 8, 9 și 10 C. proc. civ., în

dezvoltarea criticilor referă în esență la greșita interpretare a protocolului

încheiat la 6 iunie 2000 între societățile rezultate din divizare: S.C. A.

S.A., S.C. M. S.A. și S.C. V. și faptul că pentru nerespectarea hotărârii

judecătorești trebuia angajată răspunderea solidară a S.C. A. S.A. și a

administratorului acesteia, D.E.

Prin întâmpinările depuse la dosar intimatele

solicită respingerea recursului, pentru motivele reținute în hotărârea atacată,

arătând că recurenta a refuzat să beneficieze de dreptul de a i se încheia

contract de leasing obținut prin decizia nr. 630/1999 a Curții de Apel Craiova,

această instanță confirmând de altfel prin respingerea recursului la 12

decembrie 2002 sentința prin care s-a dispus evacuarea prezentei recurente în

contradictoriu cu S.C.M.

Recursul nu este fondat.

Critica recurentei privind greșita interpretare

a protocolului, de divizare din 6 iunie 2000 de către instanța de apel nu poate

fi primită.

Aceasta deoarece, cum bine a reținut instanța de

apel înmatricularea societăților rezultate din divizare s-a realizat în

octombrie 1999, ulterior deci pronunțării deciziei prin care pârâta S.C. A.

S.A., societatea supusă divizării, a fost obligată la încheierea contractului

de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare cumpărare iar obligația

de răspundere asumată de S.C.A. prin protocol vizează fapte și acte anterioare

încheierii protocolului.

Cum potrivit art. 245 din Legea nr. 31/1990

republicată, răspunzătoare pentru obligația relativă la un bun este societatea

care a dobândit bunul prin divizare, în speță aceasta fiind, conform

documentelor divizării, S.C. M. S.A., soluția de respingere a apelului

reclamantei este corectă.

Este de observat că reclamanta recurentă nu a

făcut opoziție la proiectul de divizare, în condițiile art. 238 din Legea nr.

31/1990 republicată și că în mod consecvent refuză să încheie contractul de

leasing cu clauză irevocabilă de vânzare cumpărare, asupra spațiului pe care

l-a deținut cu chirie și din care prin hotărâre irevocabilă a fost evacuată, cu

S.C. M. S.A., poziție afirmată și în fața instanței de recurs.

relativă la angajarea răspunderii solidare între S.C. A. și administratorul

acesteia, accesorie fiind celei dintâi, față de considerentele expuse ea este

fără obiect.

Prin urmare, Curtea va respinge recursul ca

nefondat menținând decizia atacată în raport de prevederile art. 304 pct. 9 și

10 C. proc. civ.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de

reclamanta

S.C. P.I. S.R.L. Craiova împotriva deciziei nr. 7 din 9 ianuarie 2001 a Curții

de Apel Craiova, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-06-10
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2961/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul, Consiliul Local al municipiului Craiova, a chemat-o în judecată pe pârâta SC B. SRL Craiova, pentru a fi obligată la plata sumei de 49.634.11
ÎCCJ 2001-11-26
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2627/2008
cât și de pârâta apelantă. Cu privire la autoritatea de lucru judecat in rem a sentinței nr. 3031/2001 a Tribunalului Dolj irevocabile prin decizia nr. 1320/2002 a Curții de Apel Timișoara, prin care s-a dispus evacuarea reclamantei din spa
ÎCCJ 2012-11-29
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4750/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, sub nr. 5302/2005, reclamanta SC P.I. SRL a chemat în judecată pe pârâta SC A. SA Craiova, pentru
ÎCCJ 2004-02-10
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 487/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta S.C. A. S.A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. P.I. S.R.L., solicitând Tribunalului Dolj, ca prin sentința ce se va pronunța, să fie obligată
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85592)
a și nelegalitatea hotărârii puse în executare și nici că o hotărâre pronunțată în apel este definitivă și executorie, Tribunalul Dolj - Secția comercială, prin sentința civilă nr.1302 din 21 septembrie 2000, a respins contestația la execut
Sursă