ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6050/2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6050/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul București, secția a II-a

penală, prin sentința penală nr. 695 din 29 iulie 2003, a condamnat pe

inculpații:

- C.I. la 25 ani închisoare și 10

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, prevăzută de art. 174 și

art. 175 lit. a) și art. 176 lit. a) și d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit.

c) din același cod și la 20 ani închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie,

prevăzută de art. 211 alin. (2

1

) lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea

art. 75 lit. c) din același cod, dispunându-se, în baza art. 33 lit. a) și art.

34 lit. b) C. pen., să execute pedeapsa cea mai grea de 25 ani închisoare, la

care s-a adăugat un spor de 5 ani închisoare, în final, 30 ani închisoare și 10

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen., a

aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a degradării militare.

- D.D. la 20 ani închisoare, pentru

complicitate la infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, prevăzută

de art. 26, raportat la art. 174, art. 175 lit. a) și art. 176 lit. a) și d) C.

pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen. și la 10 ani închisoare,

pentru infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2

1

)

lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.,

dispunându-se, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., să execute

pedeapsa cea mai grea de 20 ani închisoare.

- S.M. la 15 ani închisoare, pentru

complicitate la infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, prevăzută

de art. 26, raportat la art. 174, art. 175 lit. a) și art. 176 lit. a) și d) C.

pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen. și la 10 ani închisoare,

pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2

1

)

lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.,

dispunându-se, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., să execute

pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen., s-a menținut starea de arest și s-a dedus din pedepsele aplicate

durata arestării preventive de la 26 iulie 2002 la zi, pentru toți inculpații.

În baza art. 118 lit. d) C. pen., a

confiscat de la inculpatul D.D. o bâtă tip basseball, depusă în camera de

corpuri delicte a Tribunalului București, secția a II-a penală.

În fapt, s-a reținut următoarele:

Inculpații C.I., D.D. și S.M. se

cunosc de mai mulți ani de zile, locuind în același cartier.

În primăvara anului 2001, în timp ce

jucau baschet pe un teren special amenajat în Parcul Morarilor din sector 2,

inculpații D.D. și S.M. l-au cunoscut pe S.T.L., cetățean american, în vârstă

de 21 ani, care împreună cu mai mulți prieteni de-ai săi, reprezenta Asociația

Umanitară „Inimă Slujitor” care avea orientare religioasă și propovăduia, prin

organizarea unor slujbe periodice, credința în Dumnezeu.

Inculpații s-au arătat interesați de

vorbele și propunerile victimei și, în cursul lunilor următoare, au participat

la mai multe slujbe religioase ținute într-un imobil.

Treptat, relațiile dintre cei doi

inculpați și victimă s-au consolidat, motiv pentru care victima i-a invitat la

ea acasă.

Inculpații au rămas încântați de

Laptop-ul pe care victima îl avea și, de câte ori o vizitau, aceasta le

permitea să se joace cu acest aparat electronic.

D.D. și S.M. au hotărât să sustragă

Laptop-ul victimei, analizând mai multe variante de acțiune în acest scop

(agresionarea prealabilă a victimei, sustragerea cheilor de la locuință,

pătrunderea în locuință prin efracție).

La începutul lunii iulie 2002,

inculpații D.D. și S.M. s-au deplasat la locuința victimei și, cu un levier, au

încercat fără insistență să distrugă sistemele de închidere, însă nu au reușit.

Urmele loviturilor aplicate de către cei doi cu levierul au fost constatate cu

prilejul cercetărilor la fața locului efectuate după uciderea victimei.

În seara zilei de luni, 22 iulie

2002, inculpații D.D. și S.M., în timp ce se aflau în apropierea Liceului

Lucian Blaga din sectorul 2, s-au întâlnit întâmplător cu inculpatul C.I.

Acesta din urmă se afla într-o stare de supărare profundă generată de

conflictul pe care îl avusese în aceeași zi cu prietena sa. Cu prilejul

discuțiilor avute cu D.D. și S.M. au hotărât să-i propună acestuia să meargă cu

ei să-l tâlhărească pe S.T.L. Cei doi inculpați minori, văzând că C.I., conform

afirmațiilor sale, ar fi în stare să omoare un om, i-au spus că un american pe

care ei îl cunosc de mai mult timp are acasă un Laptop și mai multe sume de

bani puse pe carduri.

La propunerea celor

doi, C.I. a răspuns pozitiv și, la finalul discuțiilor, cei trei au convenit să

se întâlnească, în același loc, a doua zi, la orele 9,00.

De asemenea, aceștia au discutat și

cu privire la obiectele pe care urmau să le folosească pentru agresionarea

victimei, stabilind ca D.D. să vină cu o bâtă tip basseball, iar C.I., cu o

seringă pentru a-i infecta victimei aer în vene.

Conform înțelegerii

avute, marți 23 iulie 2002, în jurul orelor 9,00, cei trei s-au întâlnit și, cu

un troleibuz au plecat spre locuința lui S.T.L. Inculpații D.D. și C.I. aveau

asupra lor bâta tip basseball (într-un rucsac) și seringa din plastic.

După ce au coborât din troleibuz,

cei trei au mers pe jos, pe o distanță relativ scurtă, până la blocul în care

locuia victima. La intrarea în scară, cei trei s-au întâlnit cu martorul L.G.,

administratorul blocului căruia i-au spus, pentru a-l induce în eroare, că merg

la o altă persoană (la R., nume pronunțat de către martor).

Întrucât victima nu era acasă,

inculpații au hotărât să o aștepte în scara unui bloc vecin de unde aveau

vizibilitate spre blocul victimei. După circa 30 minute, victima a revenit

acasă de la slujba religioasă care avusese loc în imobilul din str. Aura

Buzescu, unde se țineau slujbele asociației religioase din care făcea parte.

Inculpații au lăsat-o să urce în

casă, după care s-au dus la ușa locuinței și au sunat. În virtutea relațiilor

de amiciție existente, victima a deschis ușa și i-a poftit în casă, în

sufragerie.

Inculpatul D.D. l-a prezentat pe

inculpatul C.I. ca fiind un prieten de-al său care este interesat de ajutorarea

bătrânilor aflați în suferință.

Victima i-a servit pe cei trei cu

cremă de alune, cu miere și cu gem și le-a spus să bea lapte și suc.

Inculpații D.D. și S.M. s-au jucat

pe Laptop-ul victimei.

După aproximativ o oră și jumătate,

inculpatul C.I. s-a dus la baie unde a scos bâta de basseball din rucsac și a

pus-o pe sub tricou, în partea dorsală, după care a revenit în sufragerie, la

semnalul dat de către inculpatul D.D., inculpatul C.I. i-a aplicat victimei, cu

bâta mai multe lovituri în zona capului. În urma loviturilor primite, victima

s-a prăbușit pe podea, fiind lovită în continuare de C.I. care, între timp, a

scos din buzunar seringa din plastic căreia i-a pus acul și le-a spus celor doi

amici să țină victima de mână pentru a-i putea injecta aer în vene. Cei doi au

ținut succesiv victima de brațul drept, în timp ce inculpatul C.I. îi

introducea aer în vene. Întrucât începuse să aibă reacții de apărare,

inculpatul C.I. a lovit-o cu seringa în zona toracelui și a abdomenului, după

care i-a cerut inculpatului S.M. să-i aducă un cuțit. Acesta din urmă s-a dus

la bucătărie și a luat un cuțit pe care i l-a dat inculpatului C.I., care i-a

aplicat victimei multiple lovituri în zona capului, în zona cervicală și

toracală, până când cuțitul s-a îndoit. După aceasta, inculpatul C.I. s-a dus

în bucătărie de unde a luat un alt cuțit de bucătărie cu care a continuat să

lovească victima care se afla prăbușită pe podea, în fața canapelei.

În timp ce inculpatul C.I. lovea

victima, ceilalți doi inculpați au sustras mai multe bunuri pe care le-au pus

într-un rucsac aparținând victimei și în rucsacul cu care veniseră.

Bunurile (Laptop-ul, un CD-player,

un walkman, o pereche de căști audio, o trusă de adaptare priză, un aparat de

ras electric, trei adaptoare curent, un mouse pentru Laptop, mai multe CD-uri

și fotografii, precum și portofelul victimei ce conținea mai multe carduri și

sumele de 6 dolari S.U.A. și aproximativ 600.000 lei) au fost luate din

dormitorul locuinței, cu excepția Laptop-ului care se afla pe masă, în

sufragerie.

După comiterea crimei, inculpatul

C.I. a abandonat cele două cuțite și seringa în sufrageria locuinței și, și-a

dezbrăcat tricoul alb care se umpluse de sânge. După aceasta, inculpatul C.I. a

luat unul dintre tricourile victimei și, după ce s-a spălat pe mâini, a

convenit cu cei doi să plece.

Inculpatul D.D. a înfășurat bâta de

basseball într-un tricou de-al victimei și pus-o sub haine, după care a luat

cheile locuinței (aflate în yală), a închis ușa și au plecat.

Din apropierea

blocului victimei au luat un taxi și i-au solicitat șoferului să-i ducă în

cartierul Rahova. Au mers până în apropierea Pieței Rahova unde au coborât,

hotărând să meargă la întâmplare, printre blocuri. Au schimbat la o casă de

schimb, cei 6 dolari aflați în portofelul victimei, după care au mers în zona

blocului M-93-A. Intrarea Modoran Ene unde, într-un tufiș, au aruncat bâta de

basseball și într-o zonă apropiată (neidentificată pe parcursul anchetei) unde

au abandonat o parte din bunurile sustrase (CD-uri, fotografii și alte bunuri

mărunte).

De aici, cei trei s-au deplasat la

terasa D.M. SRL situată în apropiere, unde au consumat bere și sucuri.

De aici, cu un taxi, cei trei s-au

deplasat în zona Piața Victoriei unde, la unul dintre bancomatele din zonă,

inculpatul D.D. a încercat fără succes să scoată banii de pe cardurile

victimei. După aceasta, cu tramvaiul, cei trei s-au deplasat în Cartierul

Baicului unde s-au despărțit, majoritatea bunurilor sustrase rămânând la

inculpatul D.D.

Ajungând acasă, inculpatul D.D. a

ascuns sub covor unul din cardurile victimei.

În ziua de 25 iulie 2002, cei trei

s-au reîntâlnit și s-au consultat cu privire la posibilitatea de a vinde

lucrurile victimei. De asemenea, au hotărât ca rucsacul cu bunurile sustrase să

rămână la inculpatul C.I. care urma să găsească clienți pentru valorificarea

acestora.

Inculpatul C.I. s-a deplasat la

locuința fratelui său C.G. căruia i-a arătat Laptop-ul și i-a cerut părerea cu

privire la preț, spunându-i totodată că acest aparat i l-a lăsat un prieten.

În dimineața zilei de

26 iulie 2002, inculpații D.D. și S.M. au fost reținuți de către organele de

poliție, iar inculpatul C.I. a fost depistat și reținut, în cursul aceleiași

zile, în jurul orelor 14,00, în zona Baicului unde, conform înțelegerii din ziua

precedentă trebuiau să se întâlnească cu ceilalți inculpați.

În momentul depistării, inculpatul

C.I. avea asupra sa rucsacul și bunurile sustrase din locuința victimei, a

luat-o la fugă, determinându-i în acest mod pe polițiștii care îl urmăreau să

folosească armamentul din dotare. Inculpatul C.I. a fost reținut și imobilizat

în apropierea locului în care fusese depistat.

Împotriva acestei sentințe,

inculpații C.I., D.D. și S.M. au declarat apel solicitând reducerea pedepselor

aplicate.

Curtea de Apel București, secția a

II-a penală, prin decizia nr. 564/ A din 24 septembrie 2003, a admis apelurile

declarate de inculpații D.D. și S.M. și a desființat sentința atacată, în

sensul că a redus pedepsele aplicate acestora pentru infracțiunea prevăzută de

art. 26, raportat la art. 174, art. 175 lit. a) și art. 176 lit. a) și d) C.

pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen. la câte 12 ani și 6 luni

închisoare, dispunându-se, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen.,

să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani și 6 luni închisoare.

Au fost menținute celelalte

dispoziții ale sentinței.

Prin aceeași decizie a fost respins,

ca nefondat, apelul declarat de inculpatul C.I.

Împotriva decizii au declarat recurs

inculpații, susținând, prin unicul motiv de casare formulat, că instanțele nu

au făcut o justă individualizare a pedepsei, întrucât nu au ținut seama de

circumstanțele lor personale.

Recursurile sunt nefondate.

Instanțele au reținut corect, în

concordanță cu probele administrate, împrejurările în care faptele au fost

săvârșite și au dat acestora o justă încadrare juridică.

La individualizarea pedepsei

aplicate inculpatului C.I. instanțele au ținut seama însă în mod just de

gravitatea cu totul deosebită a faptelor comise ca și de pericolul social

accentuat pe care îl prezintă infractorul, care a manifestat cu ocazia

săvârșirii infracțiunilor o brutalitate neobișnuită și a dat dovadă de

nesinceritate, nerecunoscând săvârșirea faptelor, deși vinovăția sa este

evidentă în raport cu probele administrate.

Faptul că inculpatul nu are

antecedente penale nu poate justifica, în aceste condiții o reducere a

sancțiunilor, sau a sporului, astfel încât, pedeapsa aplicată de 30 ani

închisoare apare ca fiind just individualizată și de natură a garanta atât

reeducarea inculpatului, cât și asigurarea prevenirii generale.

Cu privire la pedepsele aplicate

inculpaților D.D. și S.M. se constată că nu sunt elemente de reapreciere,

instanța de apel făcând o justă individualizare prin respectarea criteriilor

generale prevăzute de art. 72 C. pen., ținând seama inclusiv, de situațiile

personale menționate de aceștia în recursurile lor, prima faptă penală și

regretul manifestat.

În consecință, întrucât motivele de

recurs invocate, ce ar putea fi ridicate din oficiu, nu se constată, recursurile

inculpaților urmează a fi respinse ca nefondate conform art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se va deduce din pedeapsa aplicată

durata arestării preventive de la 26 iulie 2002, la 19 decembrie 2003.

Văzând și dispozițiile art. 192 C. proc.

pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații C.I., D.D. și S.M. împotriva deciziei penale nr. 564/ A

din 24 septembrie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedepsele aplicate

inculpaților, timpul arestării preventive de la 26 iulie 2002, la 19 decembrie

2003.

Obligă recurenții inculpați să

plătească statului suma de câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care

câte 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

19 decembrie 2003.