ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4755/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4755/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 296 din 23 august 2001 a Tribunalului Galați au fost condamnați inculpații: 1. B.I. la: - pedeapsa de 20 de ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 175 lit. a) și i) și art. 176 lit. d), cu aplicarea art. 75 lit. a) și art. 75 lit. c) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 174 și art. 175 lit. a) și i) și art. 176 lit. d), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.; - pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a), d) și e), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 211 alin. (1) și alin. (2) lit. a), d) și e) C. pen., - pedeapsa de un an închisoare, în baza art. 70 alin. (1) din O.U.
nr. 105/2001, cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) și art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 76 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 56/1992; - pedeapsa de un an închisoare, în baza art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966. Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, la care s-a adăugat un spor de 4 ani închisoare, în final inculpatul B.I. urmând a executa 24 de ani închisoare. 2. P.G. la pedeapsa de 22 de ani închisoare în baza art. 174 și art. 175 lit. a) și i) și art. 176 lit. d), cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen., și la 8 ani închisoare, în temeiul art. 211 alin. (1) și (2) lit. a), d) și e), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 56/1992, cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. în infracțiunea de trecere ilegală a frontierei prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen., text în baza căruia inculpatul a fost condamnat la un an închisoare. Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul P.G. să execute pedeapsa cea mai grea sporită cu 4 ani închisoare, în final urmând a executa 26 de ani închisoare. 3. P.A.
la următoarele pedepse: - 18 ani închisoare, în baza art. 26, raportat la art. 174 și art. 175 lit. a) și i) și art. 176 lit. d), cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen.; - 7 ani închisoare, în baza art. 26, raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. a), d) și e), cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen.; - un an închisoare, în baza art. 70 alin. (1) lit. e) din O.U. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) și art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 72 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 56/1992 cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele au fost contopite în pedeapsa cea mai grea la care s-a adăugat un spor de 4 ani închisoare, în final aceasta va executa 22 de ani închisoare.
Totodată, a fost menținută starea de arest a inculpaților și s-a computat perioada arestării preventive cu începere de la 9 martie 2000 pentru fiecare inculpat. Prin aceeași sentință a mai fost condamnat și inculpatul D.T. la pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat și deosebit de grav, tâlhărie și trecere ilegală a frontierei de stat, cu aplicarea art. 99 C. pen. În baza art. 117 C. pen., s-a aplicat inculpaților măsura de siguranță a expulzării. Sub aspectul laturii civile, inculpații au fost obligați în solidar, minorul D.T. și cu părțile responsabile civilmente, la plata sumei de 27.400.000 lei despăgubiri civile și la 200.000.000 lei daune morale către partea civilă B.M., precum și la plata unei contribuții lunare de întreținere în sumă de 316.000 lei în favoarea minorei B.P.A., cu începere de la data săvârșirii faptei, 4 martie 2000, și până la majoratul acesteia.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, următoarea situație de fapt: Inculpații, cetățeni moldoveni, la data de 1 martie 2000, au trecut prin vama Oancea în România, deplasându-se în comuna Corod, județul Galați, în căutarea unui loc de muncă, aceștia urmând să-și procure mijloace financiare pentru a ajunge într-o țară occidentală. În perioada 1 – 4 martie cei patru inculpați au locuit în gazdă la martorul N.I. și întrucât nu au găsit de lucru s-au hotărât să se deplaseze în orașul Tecuci de unde să ia un taxi particular, iar pe traseu să-l ucidă pe șofer pentru a-l deposeda de bani și să-și continue deplasarea cu autoturismul, cu intenția de a ajunge în Italia.
În realizarea hotărârii infracționale, inculpații au procurat o daltă ascuțită și șnur, și au stabilit în amănunt planul în care vor acționa. Ajunși în municipiul Tecuci după lăsarea întunericului au solicitat victimei B.D., ce efectua servicii de taximetrie cu autoturismul proprietatea personală, să îi transporte în comuna Corod. În autoturism inculpații au ocupat locurile astfel: P.G. pe bancheta din dreapta față, D.T., B.I. și P.A. pe bancheta din spate. Conform înțelegerii, în momentul în care au ajuns în dreptul unei liziere pe D.J. 251 Matca – Corod, inculpata P.A. i-a cerut taximetristului să oprească autoturismul cu motivația că i s-a făcut rău. După oprirea mașinii, inculpata a coborât, moment în care inculpatul D.T., aflat pe banchetă în spatele victimei a strâns-o cu șnurul de gât.
Întrucât șnurul s-a rupt inculpatul B.I., aflat lângă victimă a lovit-o cu pumnii, și împreună cu ceilalți făptuitori au scos-o din autoturism și au continuat să o lovească cu picioarele. În acest context, inculpatul P.G. i-a cerut coinculpatului D.T. dalta cu care i-a aplicat victimei multiple lovituri. După săvârșirea agresiunii inculpații au târât victima în pădure și au abandonat-o. Inculpații s-au deplasat cu autoturismul condus de B.I., care nu poseda permis de circulație și s-au îndreptat către municipiul Focșani. Necunoscând ruta, inculpații au ajuns la bariera de cale ferată pe D.J. 205, către orașul Panciu, în timpul deplasării inculpatul a făcut un control în interiorul autoturismului, luând din torpedou suma de 1.300.000 lei.
În timp ce așteptau să fie ridicată bariera inculpații au sesizat apropierea unui polițist, motiv pentru care au abandonat autoturismul, însă au uitat geanta cu lucrurile personale. Inculpații au cheltuit suma de 1.300.000 lei pentru transport și alimente, iar în noaptea de 7 martie 2000 au trecut fraudulos frontiera de stat a României către Ungaria prin zona Nădlac, fiind depistați de autoritățile ungare și predați autorităților române – U.M. 0722 Arad. Situația de fapt expusă a fost stabilită pe baza proceselor verbale încheiate de organele de urmărire penală, rapoartelor de expertiză medico-legale, depozițiilor martorilor A.I., C.I., A.G., V.G., declarațiilor părții vătămate, probe coroborate cu declarațiile inculpaților.
Curtea de Apel Galați, prin decizia penală nr. 683/ A din 19 decembrie 2002 a respins apelurile declarate de inculpați. Împotriva acestei decizii inculpații au declarat recurs, însă la data de 18 aprilie 2003 inculpatul minor D.T. și-a retras recursul, retragere consemnată în încheierea pronunțată în cauză la data menționată. Prin recursul declarat de inculpata P.A. se critică hotărârile pronunțate pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând schimbarea încadrării juridice într-o singură infracțiune de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e) C. pen., întrucât ea a acceptat să participe numai la deposedarea victimei de bunuri și bani nu și suprimarea vieții acesteia, iar în subsidiar a cerut reducerea pedepsei aplicate.
Inculpații P.G. și B.I. au învederat prin recursurile declarate că individualizarea pedepselor este greșită și au solicitat reducerea sancțiunilor pentru infracțiunile reținute în sarcina lor. Recursurile sunt fondate însă pentru motivele ce se vor arăta în continuare: Instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, încadrând corespunzător din punct de vedere juridic faptele comise în textele de lege mai sus arătate, iar instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate, inclusiv aspectele invocate de inculpați. Apărarea formulată de inculpata P.A., în sensul că încadrarea juridică a faptei comise de ea este cea de tâlhărie și nu de omor calificat și deosebit de grav, nu poate fi reținută, fiind infirmată de probele administrate.
Așa cum rezultă din declarațiile inculpaților, aceștia au intrat pe teritoriul României cu intenția de a o tranzita și de a ajunge în Italia pentru a munci. Pentru a-și procura banii necesari, inculpații s-au înțeles să solicite serviciile unui taximetrist pentru a-i transporta din orașul Tecuci în comuna Corod, iar pe drum să-l ucidă și să-l deposedeze de autoturism și de bunuri. Inculpata a participat la toate discuțiile în care a fost stabilit planul acțiunii, a contribuit la procurarea unei sfori cu care victima să fie ștrangulată și a unui levier ce urma să fie folosit pentru lovirea în cap a taximetristului, și tot inculpata s-a conformat înțelegerii prealabile și a cerut victimei să oprească într-un loc pe care ea îl știa, în apropierea unei păduri, moment în care i-a dat lui B.I.
un cuțit. Suprimarea vieții taximetristului a fost avută în vedere în mod incontestabil, întrucât datorită distanței mari pe care inculpații o aveau de parcurs până la granița cu Ungaria, ei aveau nevoie de un autoturism care urma să fie abandonat într-un loc izolat, iar fapta să fie descoperită cât mai târziu, după trecerea frontierei de stat, lucru care în fapt s-a și întâmplat, inculpații fiind reținuți de autoritățile ungare și returnați în România. Toate aceste activități desfășurate de inculpați (stabilirea în comun a planului de acțiune și a sarcinilor fiecăruia, înarmarea lor cu obiecte apte de a ucide, ștrangularea victimei, lovirea cu mare intensitate a acesteia cu un levier, în zona capului și toracelui, părăsind-o, în comă, noaptea, pe timp de iarnă într-o pădure) evidențiază că aceștia au avut reprezentarea faptelor lor și, ca atare, au acționat cu intenția de a ucide.
Scopul urmărit de inculpați prin săvârșirea agresiunii fiind acela de a-și însuși unele bunuri aflate asupra victimei, inclusiv a autoturismului, trăsăturile caracteristice ale infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav, în concurs cu infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a), d) și e) C. pen., sunt pe deplin întrunite, motiv pentru care prima critică invocată de inculpata P.A. nu este fondată. Cu privire la individualizarea pedepselor, Curtea constată că, în cauză, au fost respectate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., ținându-se seama atât de pericolul social concret al faptelor comise, cât și de persoana făptuitorilor.
Comiterea mai multor infracțiuni în concurs real, premeditarea activității infracționale, ferocitatea cu care au acționat și mai ales urmările ireparabile produse, consecințele grave pentru familia victimei evidențiază un pericol social ridicat și care impunea aplicarea unor sancțiuni spre maximul special prevăzut de lege. Referitor la perioada inculpaților, din actele aflate la dosar, rezultă că inculpații B.I. și P.G. au antecedente penale, iar P.A. a avut o poziție contradictorie pe parcursul procesului penal față de faptele reținute în sarcina sa. În speță, inculpații nu au demonstrat prin modul în care au acționat și prin poziția adoptată față de faptele comise, după arestarea lor, că sunt îndrituiți să beneficieze de clemența legii, în sensul înlăturării sporurilor de pedeapsă sau a reducerii pedepselor.
Ca atare, în raport de considerentele expuse rezultă că și sub aspectul temeiniciei, hotărârile pronunțate sunt corecte. Recursurile declarate în cauză vor fi admise însă pentru un alt considerent. Potrivit art. 1 din Legea nr. 543/2002, pedepsele aplicate pentru infracțiunile prevăzute de art. 70 alin. (1) din O.U. nr. 105/2001, comise de inculpați, precum și pedeapsa stabilită pentru infracțiunea prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966 sunt grațiate, motiv pentru care se vor admite recursurile declarate, se vor extinde efectele acestora și cu privire la inculpatul D.T., se vor casa cele două hotărâri judecătorești numai cu privire la aplicarea legii de grațiere mai sus arătate.
Se vor descontopi pedepsele aplicate inculpaților, pe care le repune în individualitatea lor. Conform art. 1 din Legea nr. 543/2002 constată grațiată integral și condiționat pedepsele de câte un an închisoare aplicate inculpaților P.A., P.G. și B.I., în temeiul art. 70 alin. (1) din O.U. nr. 105/2001, pedeapsa de un an închisoare aplicată ultimului inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, precum și pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată inculpatului D.T. în baza art. 70 alin. (1) din O.U. nr. 105/2001. Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., vor fi contopite pedepsele aplicate inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie și omor calificat și deosebit de grav, și menținându-se sporurile stabilite inculpații vor executa în final după cum urmează: B.I.
24 de ani închisoare, P.G. 26 de ani închisoare, P.A. 22 de ani închisoare, iar D.T. 12 ani închisoare. Se va computa perioada arestării preventive, iar în baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., onorariile apărătorilor din oficiu se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursurile declarate de inculpații P.A., P.G. și B.I. împotriva deciziei penale nr. 683/ A din 19 decembrie 2002 a Curții de Apel Galați. Extinde efectele recursului și cu privire la inculpatul D.T. Casează decizia atacată și sentința penală nr. 296 din 28 august 2001 a Tribunalului Galați, numai cu privire la aplicarea Legii nr. 543/2002. Descontopește pedepsele aplicate inculpaților, pe care le repune în individualitatea lor. În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002, constată grațiate integral și condiționat pedepsele aplicate inculpaților P.A., P.G., B.I. și D.T., pentru infracțiunea prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U. nr. 105/2001 și pedeapsa aplicată inculpatului B.I.
pentru infracțiunea prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966. Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele aplicate inculpaților în pedeapsa cea mai grea, după cum urmează: - inculpatul B.I. va executa pedeapsa de 20 ani închisoare, sporită cu 4 ani închisoare, în final, 24 ani închisoare; - inculpatul P.G. va executa pedeapsa de 22 ani închisoare, sporită cu 4 ani închisoare, în final, 26 ani închisoare; - inculpata P.A. va executa pedeapsa de 18 ani închisoare, sporită cu 4 ani închisoare, în final, 22 ani închisoare; - inculpatul D.T. va executa pedeapsa de 10 ani închisoare, sporită cu 2 ani închisoare, în final, 12 ani închisoare. Deduce din pedepsele aplicate inculpaților, timpul arestării preventive de la 9 martie 2000, la 24 octombrie 2003. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor.
Onorariile pentru apărarea din oficiu a inculpaților P.G. și B.I., în sumă de câte 400.000 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 24 octombrie 2003.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.