ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4755/2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4755/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 296 din 23

august 2001 a Tribunalului Galați au fost condamnați inculpații:

- pedeapsa de 20 de ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174

alin. (1), art. 175 lit. a) și i) și art. 176 lit. d), cu aplicarea art. 75

lit. a) și art. 75 lit. c) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din

art. 174 și art. 175 lit. a) și i) și art. 176 lit. d), cu aplicarea art. 75

lit. a) C. pen.;

- pedeapsa de 8 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și

(2) lit. a), d) și e), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., prin schimbarea

încadrării juridice din art. 211 alin. (1) și alin. (2) lit. a), d) și e) C.

pen.,

- pedeapsa de un an închisoare, în

baza art. 70 alin. (1) din O.U. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 75 lit. a) și

c) și art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 76 alin.

(1) lit. b) din Legea nr. 56/1992;

- pedeapsa de un an închisoare, în

baza art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, la

care s-a adăugat un spor de 4 ani închisoare, în final inculpatul B.I. urmând a

executa 24 de ani închisoare.

închisoare în baza art. 174 și art. 175 lit. a) și i) și art. 176 lit. d), cu

aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen., și la 8 ani închisoare, în temeiul

art. 211 alin. (1) și (2) lit. a), d) și e), cu aplicarea art. 75 lit. c) C.

pen.

În baza art. 334 C. proc. pen., s-a

dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de trecere

frauduloasă a frontierei prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. b) din Legea nr.

56/1992, cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. în infracțiunea de trecere

ilegală a frontierei prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U. nr. 105/2001, cu

aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen., text în baza căruia inculpatul a fost

condamnat la un an închisoare.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul P.G. să execute pedeapsa cea mai grea

sporită cu 4 ani închisoare, în final urmând a executa 26 de ani închisoare.

- 18 ani închisoare, în baza art.

26, raportat la art. 174 și art. 175 lit. a) și i) și art. 176 lit. d), cu

aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen.;

- 7 ani închisoare, în baza art. 26,

raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. a), d) și e), cu aplicarea art. 75

lit. a) și c) C. pen.;

- un an închisoare, în baza art. 70

alin. (1) lit. e) din O.U. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) și

art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 72 alin. (1) lit.

b) din Legea nr. 56/1992 cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., pedepsele au fost contopite în pedeapsa cea mai grea la care

s-a adăugat un spor de 4 ani închisoare, în final aceasta va executa 22 de ani

închisoare.

Totodată, a fost menținută starea de

arest a inculpaților și s-a computat perioada arestării preventive cu începere

de la 9 martie 2000 pentru fiecare inculpat.

Prin aceeași sentință a mai fost

condamnat și inculpatul D.T. la pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunilor de omor calificat și deosebit de grav, tâlhărie și

trecere ilegală a frontierei de stat, cu aplicarea art. 99 C. pen.

În baza art. 117 C. pen., s-a

aplicat inculpaților măsura de siguranță a expulzării.

Sub aspectul laturii civile,

inculpații au fost obligați în solidar, minorul D.T. și cu părțile responsabile

civilmente, la plata sumei de 27.400.000 lei despăgubiri civile și la

200.000.000 lei daune morale către partea civilă B.M., precum și la plata unei

contribuții lunare de întreținere în sumă de 316.000 lei în favoarea minorei

B.P.A., cu începere de la data săvârșirii faptei, 4 martie 2000, și până la

majoratul acesteia.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

Inculpații, cetățeni moldoveni, la

data de 1 martie 2000, au trecut prin vama Oancea în România, deplasându-se în

comuna Corod, județul Galați, în căutarea unui loc de muncă, aceștia urmând

să-și procure mijloace financiare pentru a ajunge într-o țară occidentală.

În perioada 1 – 4 martie cei patru

inculpați au locuit în gazdă la martorul N.I. și întrucât nu au găsit de lucru s-au

hotărât să se deplaseze în orașul Tecuci de unde să ia un taxi particular, iar

pe traseu să-l ucidă pe șofer pentru a-l deposeda de bani și să-și continue

deplasarea cu autoturismul, cu intenția de a ajunge în Italia.

În realizarea hotărârii infracționale,

inculpații au procurat o daltă ascuțită și șnur, și au stabilit în amănunt

planul în care vor acționa.

Ajunși în municipiul Tecuci după

lăsarea întunericului au solicitat victimei B.D., ce efectua servicii de

taximetrie cu autoturismul proprietatea personală, să îi transporte în comuna

Corod. În autoturism inculpații au ocupat locurile astfel: P.G. pe bancheta din

dreapta față, D.T., B.I. și P.A. pe bancheta din spate.

Conform înțelegerii, în momentul în

care au ajuns în dreptul unei liziere pe D.J. 251 Matca – Corod, inculpata P.A.

i-a cerut taximetristului să oprească autoturismul cu motivația că i s-a făcut

rău.

După oprirea mașinii, inculpata a

coborât, moment în care inculpatul D.T., aflat pe banchetă în spatele victimei

a strâns-o cu șnurul de gât. Întrucât șnurul s-a rupt inculpatul B.I., aflat

lângă victimă a lovit-o cu pumnii, și împreună cu ceilalți făptuitori au scos-o

din autoturism și au continuat să o lovească cu picioarele. În acest context,

inculpatul P.G. i-a cerut coinculpatului D.T. dalta cu care i-a aplicat

victimei multiple lovituri. După săvârșirea agresiunii inculpații au târât

victima în pădure și au abandonat-o.

Inculpații s-au deplasat cu

autoturismul condus de B.I., care nu poseda permis de circulație și s-au

îndreptat către municipiul Focșani. Necunoscând ruta, inculpații au ajuns la

bariera de cale ferată pe D.J. 205, către orașul Panciu, în timpul deplasării

inculpatul a făcut un control în interiorul autoturismului, luând din torpedou

suma de 1.300.000 lei.

În timp ce așteptau să fie ridicată

bariera inculpații au sesizat apropierea unui polițist, motiv pentru care au

abandonat autoturismul, însă au uitat geanta cu lucrurile personale.

Inculpații au cheltuit suma de

1.300.000 lei pentru transport și alimente, iar în noaptea de 7 martie 2000 au

trecut fraudulos frontiera de stat a României către Ungaria prin zona Nădlac,

fiind depistați de autoritățile ungare și predați autorităților române – U.M.

0722 Arad.

Situația de fapt expusă a fost

stabilită pe baza proceselor verbale încheiate de organele de urmărire penală,

rapoartelor de expertiză medico-legale, depozițiilor martorilor A.I., C.I.,

A.G., V.G., declarațiilor părții vătămate, probe coroborate cu declarațiile

inculpaților.

Curtea de Apel Galați, prin decizia

penală nr. 683/ A din 19 decembrie 2002 a respins apelurile declarate de

inculpați.

Împotriva acestei decizii inculpații

au declarat recurs, însă la data de 18 aprilie 2003 inculpatul minor D.T. și-a

retras recursul, retragere consemnată în încheierea pronunțată în cauză la data

menționată.

Prin recursul declarat de inculpata

P.A. se critică hotărârile pronunțate pentru nelegalitate și netemeinicie

solicitând schimbarea încadrării juridice într-o singură infracțiune de

tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și e) C. pen., întrucât ea

a acceptat să participe numai la deposedarea victimei de bunuri și bani nu și

suprimarea vieții acesteia, iar în subsidiar a cerut reducerea pedepsei

aplicate.

Inculpații P.G. și B.I. au învederat

prin recursurile declarate că individualizarea pedepselor este greșită și au

solicitat reducerea sancțiunilor pentru infracțiunile reținute în sarcina lor.

Recursurile sunt fondate însă pentru

motivele ce se vor arăta în continuare:

Instanța de fond a stabilit în mod

corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, încadrând corespunzător din

punct de vedere juridic faptele comise în textele de lege mai sus arătate, iar

instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate,

inclusiv aspectele invocate de inculpați.

Apărarea formulată de inculpata

P.A., în sensul că încadrarea juridică a faptei comise de ea este cea de

tâlhărie și nu de omor calificat și deosebit de grav, nu poate fi reținută,

fiind infirmată de probele administrate.

Așa cum rezultă din declarațiile

inculpaților, aceștia au intrat pe teritoriul României cu intenția de a o

tranzita și de a ajunge în Italia pentru a munci.

Pentru a-și procura banii necesari,

inculpații s-au înțeles să solicite serviciile unui taximetrist pentru a-i

transporta din orașul Tecuci în comuna Corod, iar pe drum să-l ucidă și să-l

deposedeze de autoturism și de bunuri.

Inculpata a participat la toate

discuțiile în care a fost stabilit planul acțiunii, a contribuit la procurarea

unei sfori cu care victima să fie ștrangulată și a unui levier ce urma să fie

folosit pentru lovirea în cap a taximetristului, și tot inculpata s-a conformat

înțelegerii prealabile și a cerut victimei să oprească într-un loc pe care ea

îl știa, în apropierea unei păduri, moment în care i-a dat lui B.I. un cuțit.

Suprimarea vieții taximetristului a

fost avută în vedere în mod incontestabil, întrucât datorită distanței mari pe

care inculpații o aveau de parcurs până la granița cu Ungaria, ei aveau nevoie

de un autoturism care urma să fie abandonat într-un loc izolat, iar fapta să

fie descoperită cât mai târziu, după trecerea frontierei de stat, lucru care în

fapt s-a și întâmplat, inculpații fiind reținuți de autoritățile ungare și

returnați în România.

Toate aceste activități desfășurate

de inculpați (stabilirea în comun a planului de acțiune și a sarcinilor

fiecăruia, înarmarea lor cu obiecte apte de a ucide, ștrangularea victimei,

lovirea cu mare intensitate a acesteia cu un levier, în zona capului și

toracelui, părăsind-o, în comă, noaptea, pe timp de iarnă într-o pădure)

evidențiază că aceștia au avut reprezentarea faptelor lor și, ca atare, au

acționat cu intenția de a ucide.

Scopul urmărit de inculpați prin

săvârșirea agresiunii fiind acela de a-și însuși unele bunuri aflate asupra

victimei, inclusiv a autoturismului, trăsăturile caracteristice ale

infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav, în concurs cu infracțiunea

de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a), d) și e) C. pen.,

sunt pe deplin întrunite, motiv pentru care prima critică invocată de inculpata

P.A. nu este fondată.

Cu privire la individualizarea

pedepselor, Curtea constată că, în cauză, au fost respectate criteriile

prevăzute de art. 72 C. pen., ținându-se seama atât de pericolul social concret

al faptelor comise, cât și de persoana făptuitorilor.

Comiterea mai multor infracțiuni în

concurs real, premeditarea activității infracționale, ferocitatea cu care au

acționat și mai ales urmările ireparabile produse, consecințele grave pentru

familia victimei evidențiază un pericol social ridicat și care impunea

aplicarea unor sancțiuni spre maximul special prevăzut de lege.

Referitor la perioada inculpaților,

din actele aflate la dosar, rezultă că inculpații B.I. și P.G. au antecedente

penale, iar P.A. a avut o poziție contradictorie pe parcursul procesului penal

față de faptele reținute în sarcina sa.

În speță, inculpații nu au

demonstrat prin modul în care au acționat și prin poziția adoptată față de

faptele comise, după arestarea lor, că sunt îndrituiți să beneficieze de clemența

legii, în sensul înlăturării sporurilor de pedeapsă sau a reducerii pedepselor.

Ca atare, în raport de

considerentele expuse rezultă că și sub aspectul temeiniciei, hotărârile

pronunțate sunt corecte.

Recursurile declarate în cauză vor

fi admise însă pentru un alt considerent.

Potrivit art. 1 din Legea nr.

543/2002, pedepsele aplicate pentru infracțiunile prevăzute de art. 70 alin.

(1) din O.U. nr. 105/2001, comise de inculpați, precum și pedeapsa stabilită

pentru infracțiunea prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966

sunt grațiate, motiv pentru care se vor admite recursurile declarate, se vor

extinde efectele acestora și cu privire la inculpatul D.T., se vor casa cele

două hotărâri judecătorești numai cu privire la aplicarea legii de grațiere mai

sus arătate.

Se vor descontopi pedepsele aplicate

inculpaților, pe care le repune în individualitatea lor.

Conform art. 1 din Legea nr.

543/2002 constată grațiată integral și condiționat pedepsele de câte un an

închisoare aplicate inculpaților P.A., P.G. și B.I., în temeiul art. 70 alin.

(1) din O.U. nr. 105/2001, pedeapsa de un an închisoare aplicată ultimului

inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 36 alin. (1) din

Decretul nr. 328/1966, precum și pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată

inculpatului D.T. în baza art. 70 alin. (1) din O.U. nr. 105/2001.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., vor fi contopite pedepsele aplicate inculpaților pentru

săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie și omor calificat și deosebit de grav, și

menținându-se sporurile stabilite inculpații vor executa în final după cum

urmează: B.I. 24 de ani închisoare, P.G. 26 de ani închisoare, P.A. 22 de ani

închisoare, iar D.T. 12 ani închisoare.

Se va computa perioada arestării

preventive, iar în baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., onorariile

apărătorilor din oficiu se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de

inculpații P.A., P.G. și B.I. împotriva deciziei penale nr. 683/ A din 19

decembrie 2002 a Curții de Apel Galați.

Extinde efectele recursului și cu

privire la inculpatul D.T.

Casează decizia atacată și sentința

penală nr. 296 din 28 august 2001 a Tribunalului Galați, numai cu privire la

aplicarea Legii nr. 543/2002.

Descontopește pedepsele aplicate

inculpaților, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 1 din Legea nr.

543/2002, constată grațiate integral și condiționat pedepsele aplicate

inculpaților P.A., P.G., B.I. și D.T., pentru infracțiunea prevăzută de art. 70

alin. (1) din O.U. nr. 105/2001 și pedeapsa aplicată inculpatului B.I. pentru

infracțiunea prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., contopește pedepsele aplicate inculpaților în pedeapsa cea mai

grea, după cum urmează:

- inculpatul B.I. va executa

pedeapsa de 20 ani închisoare, sporită cu 4 ani închisoare, în final, 24 ani

închisoare;

- inculpatul P.G. va executa

pedeapsa de 22 ani închisoare, sporită cu 4 ani închisoare, în final, 26 ani

închisoare;

- inculpata P.A. va executa pedeapsa

de 18 ani închisoare, sporită cu 4 ani închisoare, în final, 22 ani închisoare;

- inculpatul D.T. va executa

pedeapsa de 10 ani închisoare, sporită cu 2 ani închisoare, în final, 12 ani

închisoare.

Deduce din pedepsele aplicate

inculpaților, timpul arestării preventive de la 9 martie 2000, la 24 octombrie

2003.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor.

Onorariile pentru apărarea din

oficiu a inculpaților P.G. și B.I., în sumă de câte 400.000 lei, se vor plăti

din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

24 octombrie 2003.