ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 106/2004

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința

penală nr.233/S din 4 iunie 2003, Tribunalul Brașov a condamnat pe inculpatul G.G.C.

la: 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de

art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2

1

) lit. c) C. pen., două

pedepse de câte 3 ani închisoare pentru infracțiunea de lipsire de libertate

prevăzută de art.189 alin. (1) C. pen. și 2 ani închisoare pentru infracțiunea

de distrugere prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen.

În baza art. 33

lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai

grea de 12 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea

art. 71, 64 C. pen.

În baza art. 346

alin.(1) C. proc. pen. și art. 998 C. civ. inculpatul a fost obligat să

plătească părților civile M.A. și M.M. 37.000.000 lei despăgubiri civile și

câte 10.000.000 lei daune morale.

Inculpatul a mai

fost obligat să plătească 2.490.000 lei către partea civilă C.A.S.J. Brașov.

Pentru pronunțarea

acestei hotărâri, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:

În ziua de 21

decembrie 2002 G.G.C., după ce a consumat băuturi alcoolice, s-a deplasat din

Brașov în comuna Fundata, cu taxiul condus de C.C.E., ajungând la părinți în

jurul orei 13 – 13,30, convenind cu șoferul să-l anunțe telefonic pentru a-l

transporta la Brașov.

În aceeași zi, în

jurul orei 22,00 inculpatul s-a deplasat la domiciliul părților vătămate din

comuna Fundata, pătrunzând într-o magazie, prin distrugerea sistemului de

asigurare.

Auzind zgomote, M.A.

s-a deplasat la această magazie, unde l-a surprins pe inculpat, care l-a lovit

cu coada unui topor peste mâini, când victima a parat loviturile care vizau

capul.

Auzind gălăgie, a

venit și M.M., soția victimei, pe care inculpatul a lovit-o în cap cu coada

toporului.

Apoi, inculpatul a

introdus în bucătărie ambele părți vătămate și, profitând de vârsta lor

înaintată, le-a imobilizat, prin legarea mâinilor și picioarelor cu sfoară.

Prin amenințări cu

moartea, ținând la vedere un cuțit, și violențe fizice, inculpatul a solicitat

părților vătămate să-i dea banii existenți în casă și, după ce a căutat în

toate încăperile, le-a deposedat de 1.050.000 lei, un cuțit vânătoresc, un

briceag, mai multe obiecte de îmbrăcăminte și cantitatea de 30-40 kg produse

din carne de porc, pe care le-a pus într-un rucsac găsit în magazie.

În jurul orei 2,00,

inculpatul l-a chemat telefonic pe șoferul C.C.E., solicitându-i să-l

transporte, cu bagajele, la Brașov.

Spre dimineață,

înainte de a părăsi locuința soților M., inculpatul, după ce a blocat ușa

bucătăriei, a aprins mai multe obiecte de îmbrăcăminte și lenjerie, aflate în

magazie, însă focul a ars mocnit și nu s-a extins, fiind stins de părțile

vătămate, care au reușit să se dezlege, la scurt timp după plecarea

făptuitorului.

Inculpatul a dus

toate bunurile sustrase în garsoniera închiriată în Brașov, predându-le

concubinei sale, cu precizarea că le-a luat din domiciliul părinților.

În aceeași zi, în

jurul orei 12,00, în momentul când a fost identificat în locuința sa de către

lucrătorii de poliție, inculpatul a încercat să se spânzure, fiind salvat de

către aceștia.

Din actele

medico-legale rezultă că M.A. și M.M. au suferit leziuni corporale vindecabile

în 35-40 zile și respectiv în 14-16 zile de îngrijiri medicale.

Prin decizia penală

nr. 236/AP din 11 septembrie 2003, Curtea de Apel Brașov a admis recursul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov majorând pedeapsa de la 12 ani

închisoare la 14 ani închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârșirea

infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b și alin. (2

1

)

lit. c) C. pen., pedeapsă pe care urmează să o execute în baza art. 33 lit. a)

și art. 34 lit. b) C. pen.

Prin aceeași

decizie s-a respins apelul declarat de inculpat.

Împotriva acestei

decizii penale a declarat recurs inculpatul G.G.C., care a solicitat reducerea

pedepsei aplicate.

Recursul este

nefondat.

Analizând actele și

lucrările de la dosar, se constată că atât prima instanță, cât și cea de

control judiciar, au reținut corect situația de fapt, confirmată de probele

administrate în cauză, în raport de care au stabilit corect încadrarea juridică

a faptelor săvârșite de inculpat.

Se apreciază că

pedeapsa de 14 ani închisoare, aplicată inculpatului G.G.C. de către Curtea de

Apel Brașov, este corect individualizată, fiind respectate criteriile generale

prevăzute de art. 72 C. pen., printre care și gradul deosebit de pericol social

al faptei săvârșite, pe timp de noapte, împotriva unor persoane în vârstă, în

imposibilitate de a se apăra, folosirea unor violențe deosebite și imobilizarea

victimelor prin legarea mâinilor și picioarelor și în cele din urmă incendierea

uneia din dependințele locuinței acestora, avându-se în vedere și frecvența

sporită a unor asemenea fapte.

Totodată s-a ținut

seama și de elementele care caracterizează persoana inculpatului G.G.C., fără

ocupație la vârsta de 27 de ani, consumator de băuturi alcoolice și cu tendințe

impulsiv-agresive.

Ca atare, în mod

corect s-a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului este necesară scopului

prevăzut de art. 52 C. pen. pentru prevenirea săvârșirii unor alte asemenea

fapte antisociale și educarea sa.

În consecință,

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, constatând neîndeplinită

cerința motivului de recurs invocat, iar din examinarea din oficiu a hotărârii

atacate nerezultând alte temeiuri de casare, astfel cum prevăd dispozițiile art

.385

9

alin. (3) C. proc. pen., în baza art. 385

15

alin. (1)

pct.1 lit. b) din același cod, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul G.G.C., va deduce din pedeapsa de executat timpul arestării

preventive și îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.G.C. împotriva deciziei penale

nr. 235/Ap din 11 septembrie 2003 a Curții de Apel Brașov.

Deduce

din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 10

ianuarie 2003 la 9 ianuarie 2004.

Obligă

recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.500.000 lei cheltuieli

judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 9 ianuarie 2004.