ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2289/2004

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 182 din 2

decembrie 2003, Tribunalul Olt a condamnat pe inculpatul P.S. la 25 ani

închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și

b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prevăzută

de art. 174 și art. 176 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

Inculpatul a fost obligat la

25.000.000 lei despăgubiri civile către partea civilă M.F.

Pentru pronunțarea acestei hotărâri,

prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:

P.S., fără ocupație, consuma excesiv

băuturi alcoolice și, în stare de ebrietate, agresa membrii familiei și

vecinii.

În acest context, inculpatul agresa,

în mod frecvent și pe concubina sa M.I.V., care, pentru a scăpa, se refugia la

părinții săi.

În anul 2003, sus numita, fără

acordul inculpatului, a plecat în Italia, la înapoiere reproșându-i-se, de

către acesta, că ar fi avut comportament imoral, opunându-se categoric la

intenția ei de a pleca din nou în străinătate.

La 29 iunie 2003, pe fondul

neînțelegerilor curente, sus numita s-a deplasat la niște rude în comuna

Curtișoara, Județul Olt, unde, în ziua de 1 iulie 2003, a venit și inculpatul,

pentru a o determina să revină în domiciliul comun.

În seara aceleiași zile, inculpatul,

aflat în stare de ebrietate, s-a înarmat cu un topor și i-a aplicat cu el

concubinei M.I.V. mai multe lovituri în zona capului, în urma cărora victima

și-a pierdut cunoștința și, la intervenția vecinilor, a fost transportată în

stare gravă la Spitalul Clinic nr. 1 Craiova, unde s-a stabilit diagnosticul de

traumatism cranio – cerebral grav, plagă occipitală cu exteriorizare de

substanță cerebrală și comă gradul IV, decedând după 15 minute de la internare.

Din concluziile raportului medico –

legal de necropsie, rezultă că moartea victimei a fost violentă, ea

datorându-se hemoragiei contuziei și dilacerării cerebrale, consecință a unui

traumatism cranio – cerebral, cu fractură de boltă și a bazei craniului,

produse ca urmare a lovirii cu un corp tăietor – despicător, posibil topor, cu

legătură de cauzalitate directă și necondiționată cu decesul.

Prin decizia penală nr. 54 din 2

februarie 2004, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondat, apelul declarat

de inculpat, care a cerut reducerea pedepsei aplicate.

S-a motivat că pedeapsa a fost

corect individualizată, de limita maximului special prevăzut de lege,

ținându-se seama de faptul că inculpatul a suferit mai multe condamnări, una

pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor, fiind evidentă perseverența

infracțională a acestuia precum și tendința, pentru săvârșirea aceluiași gen de

infracțiuni.

Împotriva acestei decizii penale,

inculpatul a declarat recurs, reiterând aceeași cerere de a i se reduce

pedeapsa aplicată, pe care o consideră prea mare.

Recursul este nefondat.

Analizând actele și lucrările de la

dosar, se constată că instanțele au reținut corect situația de fapt, confirmată

de probele administrate în cauză și a încadrat faptele comise de inculpat în

textele de lege corespunzătoare, pedeapsa aplicată fiind just individualizată.

Ambele instanțe au făcut o corectă

și justă apreciere a pericolului social al faptelor și împrejurărilor în care

ele au fost comise, gravitatea acestora și persoana inculpatului, recidivist,

cu tendințe de agresivitate pe fondul consumului excesiv de alcool,

stabilindu-se o pedeapsă corect individualizată, în limitele prevăzute de lege

și cu respectarea dispozițiilor art. 72 C. pen.

Față de circumstanțele respective,

pedeapsa nu poate fi apreciată ca severă, încât executarea ei, se impune cu

necesitate, pentru realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen.

Pentru considerentele arătate, având

în vedere că, verificând decizia atacată în raport și cu prevederile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen. și nefiind identificate existența altor motive, care

analizate din oficiu, să ducă la casare, se va constata că recursul declarat de

inculpat este nefondat, urmând a fi respins, în temeiul art. 385

15

pct.

1 lit. b) C. proc. pen. și a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.

Se va deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului timpul arestării preventive, acesta fiind obligat la cheltuieli

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul P.S., împotriva deciziei penale nr. 54 din 2 februarie

2004 a Curții de Apel Craiova.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 2 iulie 2003, la 28 aprilie

2004.

Obligă recurentul inculpat să

plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 28

aprilie 2004.