ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3799/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 29 din 17

februarie 2004 a Tribunalului Olt, inculpatul O.I. a fost condamnat la pedeapsa

de 25 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen., pe o perioadă de 10 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de omor

calificat, prevăzută de art. 174 – art. 176 lit. c) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a

menținut și prelungit starea de arest preventiv, iar în baza art. 88 C. pen.,

s-a dedus detenția de la 29 septembrie 2003.

Inculpatul a fost obligat la plata

despăgubirilor civile în sumă de 140.000.000 lei către partea civilă M.G.

În baza art. 191 C. pen., inculpatul

a fost obligat la 14.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat, onorariul

apărătorului din oficiu, în sumă de 200.000 lei fiind suportat din fondul

Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

În ziua de 25 septembrie 2003, în

urma unei discuții contradictorii avute cu concubina sa M.E. inculpatul a lovit-o

cu pumnii, doborând-o la pământ, după care i-a aplicat 11 lovituri cu cuțitul

în zona toraco-abdominală și una în zona abdominală.

Din raportul de constatare

medico-legală nr. 285/ A din 16 decembrie 2003, întocmit de Serviciul Județean

de Medicină Legală Olt rezultă că moartea victimei M.E., în vârstă de 49 ani, a

fost violentă.

Ea s-a datorat hemoragiei externe și

interne, consecința unui politraumatism cu plăgi tăiate, plăgi tăiate-înțepate,

penetrante în torace și abdomen, plagă tăiată-înțepată a lobului pulmonar

superior drept, plagă tăiată-înțepată pericardică, plăgi tăiate-înțepate

hepatice, plagă tăiată –înțepată transfixiantă a lobului mic hepatic, hemotorax

drept, hemoperitoneu, echimoze, excoriații și infiltrate sanguine epicraniene.

Situația de fapt și vinovăția

inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în

cauză: proces verbal de cercetare la fața locului, planșe fotografice, acte

medico-legale, proces-verbal de reconstituire, proces verbal de percheziție

corporală, procese-verbale de examinare, declarațiile martorilor I.G., S.M.L.,

B.T., M.I., L.C.A., V.P.S., M.M., declarațiile inculpatului care a recunoscut

fapta comisă.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

penală nr. 207 din 26 aprilie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de

inculpat, deducând detenția de la 17 februarie 2004 la zi și dispunând

obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de

1.000.000 lei, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 400.000 lei

fiind suportat din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs inculpatul O.I., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor

atacate și reindividualizarea pedepsei aplicate, în sensul reducerii

cuantumului acesteia.

Temeiul juridic al recursului îl

constituie dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

Examinând recursul, Înalta Curte de

Casație și Justiție constată că acesta este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 72 C.

pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile

Părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea

specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana

infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea

penală.

Înalta Curte de Casație și Justiție

constată că, în procesul de individualizare a pedepsei, instanța de judecată a

dat eficiența cuvenită acestor criterii generale, aplicând o sancțiune penală

justă.

Inculpatul O.I. și-a ucis concubina

cu numeroase lovituri cu cuțitul, toate aplicate în zone vitale.

El a mai fost condamnat în anul 1963

pentru uciderea soției sale, pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 27/1963

a Tribunalului Regional Argeș, fiind munca silnică pe viață; urmare Decretului

nr. 11/1988 pedeapsa i-a fost redusă la 25 ani închisoare.

Inculpatul prezintă un potențial de

periculozitate socială extrem de ridicat, pe fondul unei tulburări organice de

personalitate, ceea ce justifică aplicarea unei pedepse ferme prin cuantumul

său și modalitatea de executare, singura în măsură să prevină săvârșirea de

alte fapte penale.

Pentru aceste motive, Curtea

constată că nu sunt temeiuri de modificare a pedepsei aplicate și, constatând

din oficiu că nu sunt alte motive de casare, urmează să respingă recursul inculpatului

ca nefondat.

Timpul arestului preventiv se va

deduce din pedeapsa aplicată de la 29 septembrie 2003 la 7 iulie 2004.

Recurentul va fi obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind

avansat din fondul Ministerului Justiției.

Văzând dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen. și

art. 88 C. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul O.I. împotriva deciziei penale nr. 207 din 26 aprilie

2004 a Curții de Apel Craiova.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 29 septembrie 2003 la 7 iulie

2004.

Obligă pe recurent să plătească

statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7

iulie 2004.