ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2963/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 8 februarie 2002, A.D., A.L.,

A.R., B.L. și C.D. au chemat în judecată Primăria comunei Costești, județul

Vaslui și primarul acestei comune, cerând modificarea dispoziției nr. 63 din 3

decembrie 2001 emisă de pârâți, în baza Legii nr. 10/2001, în sensul obligării

acestora de a le restitui în natură două terenuri, în suprafața de 1117 mp,

situate în intravilanul comunei Costești, județul Vaslui.

În motivarea acțiunii, reclamanții

au arătat că terenurile din litigiu au fost preluate de stat prin confiscarea

averii, ca urmare a unei hotărâri judecătorești de condamnare a autorului lor, A.V.,

pentru infracțiuni politice și că restituirea a fost dispusă, prin echivalent

bănesc, numai pentru 546 mp teren deși restul terenului este rămas liber, după

edificarea unui bloc de locuințe. Împrejurarea că ocupanții blocului de

locuințe (pârâții din proces) au amplasat pe terenul solicitat mai multe anexe

gospodărești (cotețe pentru păsări și un bazin de apă) este irelevantă juridic,

de vreme ce nu există autorizații de construcții.

Tribunalul Vaslui, prin sentința

civilă nr. 1184 din 28 octombrie 2002, a admis acțiunea și a modificat

dispoziția atacată în sensul că a dispus restituirea în natură a două terenuri

de 986 mp și 131 mp identificate topo prin raportul expertului judiciar C.V.M.

Totodată, a obligat pe Primarul comunei Costești să le plătească reclamanților

suma de 6.650.000 lei cheltuieli de judecată.

Curtea de Apel Iași, secția civilă,

prin decizia nr. 13 din 19 februarie 2003 a respins apelul pârâtului Primarul

comunei Costești, cu motivarea că terenul în litigiu este liber în sensul art.

10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.

Împotriva acestei decizii pârâtul

Primarul comunei Costești a declarat recurs, bazat pe motivele de casare

prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., în dezvoltarea cărora a

arătat, în esență, că hotărârile pronunțate în cauză sunt lipsite de temei

legal întrucât instanțele nu s-au pronunțat asupra unor probe administrate

esențiale. Respectiv, nu s-a ținut seama că probele relevă că dreptul

reclamanților asupra terenului din litigiu nu există (în registrul agricol

figurează 0,16 ha și nu 0,25 ha), că lucrările de construcții executate pe

acest teren au fost autorizate și că plata cheltuielilor de judecată nu este

datorată.

Recursul este întemeiat în sensul

celor ce urmează.

Din economia prevederilor art. 21 și

art. 22 din Legea nr. 10/2001 și pct. 21 – 22.4 din Normele metodologice

aprobate prin H.G. nr. 498/2003 rezultă că identificarea imobilului solicitat

și a dreptului de proprietate invocat, sunt esențiale pentru soluționarea

cererii persoanei îndreptățite.

Nu mai puțin, textele art. 10 alin. (3)

și pct. 10.4 din Norme obligă ca restituirea în natură să fie fundamentată pe

analiza regimului juridic al construcțiilor deja edificate pe terenurile

solicitate.

În speță, terenul solicitat a fost

identificat printr-o expertiză topo, dar instanța de apel nu a elucidat

limitele dreptului de proprietate și configurația fizică a terenului în raport

cu titlul de proprietate dedus cauzei, înscrierile din registrele agricole și

actele de retrocedare anterioare. După cum hotărârea atacată este insuficient

motivată cu privire la înscrisul extrajudiciar semnat de părți și nemotivată referitor

la regimul juridic al construcțiilor existente pe teren (prin prisma art. 10

alin. (3) din lege și pct. 10.4 din Norme) și calea de acces la bazinul de

dejecții (dacă există și cine o suportă).

Cum în absența stabilirii pe deplin

a tuturor acestor împrejurări de fapt, instanța supremă nu poate hotărî asupra

fondului pricinii, se impune, în temeiul art. 312 și urm. C. proc. civ.

admiterea recursului și casarea deciziei din apel cu trimiterea cauzei la

aceeași instanță pentru rejudecare.

Instanța de trimitere va ține seama

de dispozițiile art. 315 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâtul

Primarul comunei Costești împotriva deciziei civile nr. 13 din 19 februarie

2003 a Curții de Apel Iași, secția civilă.

Casează decizia recurată și trimite

cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 aprilie 2004.