ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 499/2003

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

T.N., în contradictoriu cu Direcția

Regională Vamală Arad și Ministerul Finanțelor – Direcția Generală a Vămilor, a

solicitat anularea, ca netemeinice și nelegale, a actului constatator nr. 457

din 25 ianuarie 1999, încheiat de Biroul Vamal Turnu, a actului nr. 3785 din 29

martie 1999, a aceluiași birou, a deciziei nr. 137 din 11 mai 1999, a Direcției

Regionale Vamale Arad și a deciziei nr. 1585 din 9 septembrie 1999, a

Directorului General al Vămilor; totodată, a solicitat și suspendarea

executării.

S-a arătat de reclamant că, în mod

greșit, autoritățile fiscale au reținut în sarcina sa, obligația de a achita

taxe vamale și majorări, în baza art. 128 din Decretul nr. 337/1981, întrucât

el a avut doar calitatea de transportator al autoturismului marca Peugeot, proprietarul

fiind O.V., repatriat și care beneficia de scutire de plata taxelor vamale.

Curtea de Apel Timișoara. secția

comercială și de contencios administrativ, prin încheierea din 23 septembrie

1999, în baza dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 29/1990, a dispus suspendarea

actelor de executare, până la soluționarea cauzei, iar prin sentința nr. 266

din 9 noiembrie 1999, a admis acțiunea și a anulat actele contestate.

Curtea Supremă de Justiție, secția

de contencios administrativ, prin decizia nr. 1307 din 2 aprilie 2001, a admis

recursul declarat de Direcția Generală a Vămilor, prin Direcția Vamală Arad și

a casat sentința, cu trimitere spre rejudecare, la aceiași instanță, pentru

suplimentarea probelor, pentru a lămuri dacă autoturismul prezentat în Vama Turnu,

este același cu cel prezentat în Vama Arad, pentru care s-a stabilit regimul

vamal de scutire.

Curtea de Apel Timișoara, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 510 din 11

decembrie 2001, a admis acțiunea și a anulat actele contestate și a respins

acțiunea față de Ministerul Finanțelor, pentru lipsă de calitate procesuală

pasivă.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut identitate între autoturismul prezentat la Vama Turnu și cel prezentat

la Vama Arad, pentru care s-a stabilit regimul de scutire la plata taxelor

vamale, proprietarul autoturismului fiind V.O., cetățean repatriat, reclamantul

având doar calitatea de transportator.

Considerând hotărârea netemeinică și

nelegală, au declarat recurs Direcția Generală a Vămilor, prin Direcția

Regională Vamală Interjudețeană Arad și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Timișoara.

În ambele recursuri, se susține că

reclamantul fiind titular de tranzit, trebuia să se prezinte în termen de 45 de

zile, la vama de destinație - Biroul Vamal Timișoara, cu bunul, declarația

vamală de tranzit și documentele însoțitoare, lucru pe care nu l-a făcut,

astfel că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 129 din Decretul nr.

337/1981 și în mod legal s-au încheiat actele contestate prin care a fost

obligat la taxe vamale, T.V.A și majorări de întârziere.

În recursul Parchetului, în

principal, se solicită admiterea și casarea sentinței, cu trimitere spre

rejudecare, la aceiași instanță, întrucât cauza s-a judecat fără participarea

procurorului, deși Legea nr. 506/2001, pentru aprobarea O.U.G. nr. 13/2001,

stabilește acest lucru expres, în art. 12 alin. (1).

Recursurile declarate sunt fondate.

Din verificarea hotărârii atacate

rezultă că la judecarea cauzei nu a participat procurorul, el nefiind citat.

Legea nr. 506/2001 stabilește în

art. 12 alin. (1), că „deciziile Direcțiilor generale ale finanțelor publice și

controlului financiar de stat, județene sau a municipiului București, precum și

deciziile Ministerului Finanțelor Publice pot fi atacate la instanța de

contencios administrativ competentă. Judecata se face în regim de urgență, cu

participarea Ministerului Public”.

Aducerea la îndeplinire a acestei

cerințe se realizează prin citarea Ministerului Public, prin Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Timișoara, la soluționarea cauzei, lucru ce nu s-a făcut.

Instanța nefiind compusă legal,

hotărârea este lovită de nulitate absolută, astfel se impune admiterea

recursurilor și casarea sentinței, cu trimitere spre rejudecarea, la aceiași

instanță, în baza art. C. proc. civ.

Susținerea din recursuri privind

modul greșit de soluționare pe fond a cauzei, urmează a fi analizată, ca

apărări ale părților.

Cât privește Ministerul Finanțelor

Publice, acesta nu are calitate procesuală pasivă și în speță, neexistând vreun

act contestat emis de acesta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Direcția

Generală a Vămilor, prin Direcția Regională Vamală Interjudețeană Arad, precum

și recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara,

împotriva sentinței civile nr. 510 din 11 decembrie 2001, a Curții de Apel

Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată, cu

trimitere spre rejudecare, la aceiași instanță.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 7 februarie 2003.