ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4950/2003

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 100 din 10

februarie 2003, pronunțată de Tribunalul Constanța, inculpatul A.M. a fost

condamnat la 4 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art.

2 alin. (1) din Legea 143/2000.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat

inculpatului măsura complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen. și s-a dedus reținerea și arestarea preventivă de la 6 august 2002

la zi.

S-a dispus confiscarea în folosul

statului a cantității de 37.240 kg rezină de cannabis și cantitatea de 5 grame

rezină de cannabis, cantități aflate la Camera de corpuri delicte a

Inspectoratului General de Poliție.

Inculpatul a fost obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

A reținut instanța că în ziua de 6

august 2002 inculpatul A.M. a fost depistat în flagrant, în stația P. de pe

B-dul Republicii din Eforie Sud, având în portbagajul autoturismului, într-o

geantă de voiaj de culoare neagră, 72 pachete ambalate în pungi de plastic.

Cu ocazia percheziției efectuate la

garsoniera sa, inculpatul a predat încă 3 pungi identice cu cele găsite în

geanta de voiaj.

Cele 75 de pungi au fost trimise la

Laboratorul de Analize Fizico Chimice - Droguri din cadrul Ministerului de

Interne, care prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 113680/ 2 din

8 august 2002 a comunicat că „Proba înaintată de 74 pachete care conțin fiecare

câte o turtă de substanță solidă, ridicată de la A.M., este constituită din 37,25

kg rezină de cannabis. În probă s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol

(T.H.C.) substanță psihotropă inclusă în Tabelul I, anexă la Legea nr. 143/2000

privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Rezina de cannabis face parte din

Tabelul III, anexă la Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și

consumului ilicit de droguri.

Apărările inculpatului,

contradictorii de la o declarație la alta, nu au fost primite de instanță,

fiind în contradicție cu propriile depoziții și cu probele administrate în

cauză.

Împotriva acestei sentinței a

declarat apel inculpatul solicitând suplementarea probatoriului cu o nouă

expertiză tehnico-științifică prin care să se stabilească: dacă substanța din

pachetele găsite la inculpat provine din Cannabis Indica (cânepă indiană din

care se extrag drogurile) sau Cannabis Sativa (plantă tehnică cunoscută sub

denumirea de cânepă cultivată pentru fibrele sale ce se extrag din tulpină și

pentru uleiul ce se extrage din semințe); să se stabilească concentrația de

T.H.C., existentă în această substanță; în raport de concentrația T.H.C. să se

precizeze în ce măsură substanța din aceste pachete prezintă pericol pentru

sănătatea umană; relații de la serviciul zonal de Combatere a Crimei Organizate

și Antidrog, respectiv: dacă s-a înregistrat denunțul inculpatului privind

acele persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri; dacă s-au

întreprins cercetări cu privire la aceste persoane și rezultatul acestora; dacă

s-au întreprins cercetări cu privire la N.C. despre care face vorbire

inculpatul în toate declarațiile sale; să se înainteze procesele verbale de

ascultare a convorbirilor telefonice dintre inculpat și N.C.; de transcris

caseta audio pe care s-a înregistrat denunțul inculpatului; încuviințarea probei

cu martori, audierea martorului C.M.

În subsidiar să se facă aplicarea

prevederilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, în sensul reducerii pedepsei.

Curtea de Apel Constanța prin

decizia penală nr. 84 din 18 martie 2003, a respins, ca nefondat, apelul

declarat de inculpat.

A reținut instanța de apel că

probele solicitate de inculpat nu sunt utile și concludente cauzei.

Apărarea că produsul găsit nu face

parte din substanțele de risc, este infirmată de probele științifice

administrate în cauză. De altfel, cu privire la fapta reținută în sarcina sa,

inculpatul a recunoscut-o, descriind modalitățile prin care a ajuns în posesia

pachetelor cu rezină de cannabis (deși comandase să cumpere hașiș). Inculpatul

a valorificat o parte din substanța psihotropă în București.

Împotriva hotărârilor pronunțate

inculpatul A.M. a declarat recurs solicitând casarea acestora cu trimiterea

cauzei spre rejudecare, urmând a se administra o nouă expertiză

tehnico-științifică asupra substanței găsite asupra sa.

Prin al doilea motiv de recurs

inculpatul a solicitat achitarea, întrucât nu a acționat cu intenția de a

trafica substanța găsită asupra sa, el fiind doar deținătorul acesteia.

În subsidiar a solicitat aplicarea

dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 cu consecința reducerii pedepsei.

Examinând recursul declarat de

inculpat, în raport de criteriile formulate, se constată următoarele:

Instanța de fond a administrat toate

probele necesare aflării adevărului care au fost complet și just apreciate,

situația de fapt și vinovăția inculpatului fiind corect reținute.

Admiterea unei noi probe cu

expertiză tehnico-științifică nu se justifică, față de probatoriul administrat

în cauză care confirmă că substanța solidă găsită ambalată în 74 de pachete, în

greutate totală de 37,25 kg este rezină de cannabis. În proba examinată s-a pus

în evidență tertahidrocannabinol (T.H.C.) substanță psihotropă inclusă în

tabelul I anexă la Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și

consumului ilicit de droguri.

Rezina de cannabis face parte din tabelul

III anexă la Legea nr. 143/2000.

În legătură cu motivul de recurs

prin care inculpatul a solicitat achitarea, nici acesta nu este fondat.

În procesul verbal de constatare a

infracțiunii flagrante, inculpatul a arătat că a comandat inițial hașiș, dar în

realitate a cumpărat substanța găsită asupra sa cu suma de 30.000 Euro prin

metoda „șmen”. La rândul său urma să vândă această marfă. Procesul verbal a

fost semnat de inculpat și nu a fost contestat de către acesta. În declarația

olografă dată la urmărirea penală inculpatul a arătat că marfa primită urma să

o vândă unor indivizi în stația P., dar nu a reușit fiind surprins de organul

de urmărire penală.

Probele administrate confirmă

cumpărarea în scop de revânzare a cantității psihotrope găsite asupra sa.

În legătură cu ultimul motiv de

recurs, Curtea Supremă de Justiție a solicitat relații de la I.G.P. Centrul

Zonal de Combaterea Crimei Organizate și Antidrog Constanța care a comunicat că

persoanele indicate de inculpat în declarația olografă dată la urmărirea

penală, au fost identificate, unele dintre acestea, conformându-se că sunt

consumatoare de droguri.

În raport de această comunicare,

urmează a admite recursul declarat de inculpat numai cu privire la aplicarea

dispozițiilor art. 16 din Legea 143/2000 la infracțiunea reținută în sarcina sa

și a-i aplica o pedeapsă în limitele legale prevăzute.

Se va deduce din pedeapsa aplicată

reținerea și arestarea preventivă la zi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpatul

A.M. împotriva deciziei penale nr. 84/ P din 18 martie 2003 a Curții de Apel

Constanța.

Casează decizia penală atacată,

precum și sentința penală nr. 100 din 10 februarie 2003 a Tribunalului

Constanța, cu privire la omisiunea aplicării dispozițiilor art. 16 din Legea

nr. 143/2000.

Face aplicarea dispozițiilor art. 16

din Legea nr. 143/2000 la infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea

nr. 143/2000 și reduce pedeapsa la 3 ani închisoare.

Deduce din pedeapsă reținerea și

perioada executată în arest preventiv de la 6 august 2002, la 4 noiembrie 2003.

Onorariul de avocat pentru apărarea

din oficiu asigurată inculpatului în sumă de 400.000 lei se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 4

noiembrie 2003.