ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6501/2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6501/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 312 din 23

iunie 2005, Tribunalul Constanța s-a dispus condamnarea inculpatului I.R., în

baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și

a art. 74 – art. 76 C. pen., la o pedeapsă de un an și 10 luni de închisoare.

În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr.

143/2000 au fost confiscate drogurile predate I.G.P.R. și s-a menținut starea

de arest a inculpatului.

Pentru a pronunța această hotărâre,

s-a reținut de instanța de fond că inculpatul a vândut colaboratorului sub

acoperire C., 18 plăcuțe de rezină de cannabis, drog de risc.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și inculpatul.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Constanța prin motivele de apel a susținut următoarele:

- argumentele avute în vedere de

instanță atunci când a dozat pedeapsa, ar fi trebuit să conducă la un cuantum

mult mai mare, deoarece inculpatul, deși nerecidivist, a fost condamnat

anterior, la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 182 alin. (1) C. pen., prin sentința penală nr. 697/198 a Judecătoriei

Constanța;

- inculpatul a comis două acte

materiale de comercializare de droguri, într-o cantitate totală

„considerabilă”, de aproape 1/2 kg de rezină de cannabis, în condițiile art. 41

alin. (2) C. pen.;

- poziția procesuală pozitivă a

inculpatului în timpul procesului penal a fost determinată și de faptul că

acesta a fost surprins în flagrant;

- pentru a se putea reține ca

circumstanță atenuantă poziția sinceră a inculpatului, aceasta ar fi trebuit să

ajute la aflarea adevărului în cauză, dar în speță fapta a fost dovedită de

mijloacele de probă administrate prin meritul și competența corespunzătoare a

organelor de investigație și anchetă;

- nu lipsită de importanță este și

împrejurarea că inculpatul este fără ocupație și loc de muncă, are o oarecare

pregătire, dar, totuși, nu a înțeles să presteze activități oneste, pentru a-și

câștiga cele necesare traiului, ci a optat pentru obținerea unei sume

consistente de 1800 dolari S.U.A., într-un timp record și fără efort, prin

încălcarea legii penale și lezarea drepturilor celorlalți cetățeni;

- instanța nu a dispus obligarea

inculpatului la plata cheltuielilor ocazionate de distrugerea drogurilor;

- se impune admiterea apelului,

desființarea soluției și majorarea cuantumului pedepsei.

Inculpatul, prin motivele de apel a

susținut următoarele:

- inculpatul s-a întors din Germania

fără a reuși să își găsească de lucru, este bolnav, soția este casnică și are

doi copii minori;

- a fost boxer valoros, dar a rămas

cu multe afecțiuni medicale, a lucrat ca om de ordine în restaurante și

discoteci, meserie în exercițiul căreia a fost de multe ori agresat, dar odată

a dat o replică mai dură unui huligan beat și a primit acea condamnare pentru

vătămare;

- căutând să își găsească un post de

paznic pentru a putea supraviețui, s-a întâlnit cu un furnizor la Discoteca C.O.

care a spus că are de vânzare cannabis, pe care îl face singur din cânepă

tocată, cu învelirea turtelor în plastic;

- peste un timp, s-a întâlnit cu un

vechi prieten, despre care nici nu bănuia că este informator al poliției și

care i-a spus că vrea să cumpere niște excitante;

- inculpatul l-a dus pe acel prieten

la o altă persoană, iar cei doi  s-au înțeles la preț și cantitate, urmând a

perfecta afacerea peste două zile;

- pe baza celor discutate, prietenul

său mai vechi, l-a anunțat pe investigatorul sub acoperire și l-a întâlnire, îl

prezintă C., un prieten”;

- în această situație, inculpatul a

acceptat să ducă la locul întâlnirii trei turte, pulbere vegetală culoare

verde, 75 grame rășină de cannabis; deși bănuia că este un produs ilicit, dar

nu și că este toxic;

- inculpatul a primit, în schimb,

300 dolari S.U.A., pe care i-a dus furnizorului, mai puțin 50 dolari S.U.A. care

i-au revenit lui;

- dacă inculpatul ar fi fost urmărit

ori banii ar fi fost marcați fluorescent, furnizorul ar fi putut fi identificat

și dovedit cu ușurință;

- după două zile, inculpatul este

căutat la telefon numai de polițistul deghizat care îl roagă să se întâlnească,

după care îi flutură 1500 dolari S.U.A. și insistă să îi mai fie aduse încă 15

turtițe;

- inculpatul este tentat, merge la

furnizor și vine cu cele 15 turtițe pe care le vinde investigatorului sub

acoperire;

- de la început, inculpatul

recunoaște, regretă și se pune la dispoziția organului de anchetă în speranța

că astfel i se va ușura situația, fiind disperat că își pune fiul, elev la

Liceul de Marină, într-o situație rușinoasă, sens în care formulează un denunț,

înregistrat oficial, în care a indicat adresa și numele furnizorului;

- participă la un dialog telefonic

cu furnizorul și la adresa indicată de inculpat, organul de urmărire penală

găsește 4 saci cu cânepă, aptă de preparare în cannabis, dar nu se vrea să se

recunoască meritul inculpatului în această descoperire;

- instanța a făcut total abstracție

de starea de sănătate a inculpatului și, în situația în care nu s-au acordat

circumstanțe atenuante facultative neexemplificate, era obligatoriu ca individualizarea

pedepsei să se facă și pe acest temei;

- inculpatul a denunțat persoana

furnizorului, astfel că instanța trebuia să rețină în favoarea acestuia clauza

de impunitate prevăzută de art. 16 din Legea nr. 143/2000;

- infracțiunea a rămas în faza de

tentativă, conform art. 13 din Legea nr. 143/2000, întrucât acțiunea s-a oprit

la investigatorul sub acoperire și nu la un subiect pasiv, potențială victimă a

consumului de substanță toxică;

- investigatorul, în sensul legii,

nu poate fi și martor și subiect pasiv, iar polițistul deghizat nu poate fi

audiat de instanță, ci numai de procuror, conform art. 224

4

alin.

(2) C. proc. pen.;

- o condamnare nu se poate baza

numai pe o astfel de probă, deoarece s-ar nesocoti contradictorialitatea și

publicitatea ședinței de judecată, iar într-un plan superior s-ar încălca art. 6

din C.E. relativă la un proces echitabil;

- inculpatul are familie și copii

minori ceea ce a fost omis de prima instanță, deși sunt de natură a contribui

la o justă individualizare, atât a cuantumului pedepsei cât și a modalității de

executare;

- lipsește subiectul pasiv, urmarea

imediată a faptei, respectiv pericolul concret în speță pentru sănătatea

publică, precum și latura subiectivă, deoarece inculpatul cunoștea numai că

este o substanță excitantă care se consumă în discoteci;

- se impune admiterea apelului,

desființarea în parte a sentinței, schimbarea încadrării juridice prin

aplicarea prevederilor relative la tentativă și a clauzei de reducere la

jumătatea limitelor speciale ale pedepsei, iar la pedeapsa astfel stabilită, să

se aplice două rânduri de circumstanțe atenuante: relative la poziția sinceră

și la starea medicală. Executarea pedepsei să fie suspendată sub supravegherea

organului de poliție conform art. 86/

1-3

C. pen.

Prin decizia penală nr. 231/ P din

14 septembrie 2005 a Curții de Apel Constanța s-a dispus admiterea apelului

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, s-a desființat în parte

sentința și a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor efectuate cu

distrugerea drogurilor și s-a respins, ca nefondat, apelul inculpatului.

S-a menținut starea de arest a

inculpatului și s-a dispus obligarea inculpatului la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

Și împotriva acestei hotărâri

inculpatul a declarat recurs solicitând casarea hotărârilor și reducerea

pedepsei la care a fost condamnat.

Recursul este nefondat și va fi

respins, ca atare, pentru următoarele considerente:

Din actele și lucrările dosarului se

constată că, instanțele au reținut corect situația de fapt și încadrarea

juridică a faptei sub aspectul individualizării pedepsei se constată că au fost

respectate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., iar prin aplicarea

circumstanțelor personale pedeapsa a fost coborâtă sub minimul special prevăzut

de lege, situație în care, nu se impune modificarea cuantumului în sensul

reducerii.

Ca atare, Curtea, în temeiul

prevederilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge,

ca nefondat, recursul inculpatului.

Se va computa din pedeapsa aplicată

inculpatului timpul arestării preventive începând cu 14 martie 2005.

Văzând și prevederile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul I.R. împotriva deciziei penale nr. 231/ P din 14

septembrie 2005 a Curții de Apel Constanța.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, durata arestării preventive de la 14 martie 2005 la 17 noiembrie

2005.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 220 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

17 noiembrie 2005.