ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6501/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 312 din 23 iunie 2005, Tribunalul Constanța s-a dispus condamnarea inculpatului I.R., în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 74 – art. 76 C. pen., la o pedeapsă de un an și 10 luni de închisoare. În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 au fost confiscate drogurile predate I.G.P.R. și s-a menținut starea de arest a inculpatului. Pentru a pronunța această hotărâre, s-a reținut de instanța de fond că inculpatul a vândut colaboratorului sub acoperire C., 18 plăcuțe de rezină de cannabis, drog de risc. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și inculpatul.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța prin motivele de apel a susținut următoarele: - argumentele avute în vedere de instanță atunci când a dozat pedeapsa, ar fi trebuit să conducă la un cuantum mult mai mare, deoarece inculpatul, deși nerecidivist, a fost condamnat anterior, la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen., prin sentința penală nr. 697/198 a Judecătoriei Constanța; - inculpatul a comis două acte materiale de comercializare de droguri, într-o cantitate totală „considerabilă”, de aproape 1/2 kg de rezină de cannabis, în condițiile art. 41 alin. (2) C. pen.; - poziția procesuală pozitivă a inculpatului în timpul procesului penal a fost determinată și de faptul că acesta a fost surprins în flagrant; - pentru a se putea reține ca circumstanță atenuantă poziția sinceră a inculpatului, aceasta ar fi trebuit să ajute la aflarea adevărului în cauză, dar în speță fapta a fost dovedită de mijloacele de probă administrate prin meritul și competența corespunzătoare a organelor de investigație și anchetă; - nu lipsită de importanță este și împrejurarea că inculpatul este fără ocupație și loc de muncă, are o oarecare pregătire, dar, totuși, nu a înțeles să presteze activități oneste, pentru a-și câștiga cele necesare traiului, ci a optat pentru obținerea unei sume consistente de 1800 dolari S.U.A.,

într-un timp record și fără efort, prin încălcarea legii penale și lezarea drepturilor celorlalți cetățeni; - instanța nu a dispus obligarea inculpatului la plata cheltuielilor ocazionate de distrugerea drogurilor; - se impune admiterea apelului, desființarea soluției și majorarea cuantumului pedepsei. Inculpatul, prin motivele de apel a susținut următoarele: - inculpatul s-a întors din Germania fără a reuși să își găsească de lucru, este bolnav, soția este casnică și are doi copii minori; - a fost boxer valoros, dar a rămas cu multe afecțiuni medicale, a lucrat ca om de ordine în restaurante și discoteci, meserie în exercițiul căreia a fost de multe ori agresat, dar odată a dat o replică mai dură unui huligan beat și a primit acea condamnare pentru vătămare; - căutând să își găsească un post de paznic pentru a putea supraviețui, s-a întâlnit cu un furnizor la Discoteca C.O.

care a spus că are de vânzare cannabis, pe care îl face singur din cânepă tocată, cu învelirea turtelor în plastic; - peste un timp, s-a întâlnit cu un vechi prieten, despre care nici nu bănuia că este informator al poliției și care i-a spus că vrea să cumpere niște excitante; - inculpatul l-a dus pe acel prieten la o altă persoană, iar cei doi s-au înțeles la preț și cantitate, urmând a perfecta afacerea peste două zile; - pe baza celor discutate, prietenul său mai vechi, l-a anunțat pe investigatorul sub acoperire și l-a întâlnire, îl prezintă C., un prieten”; - în această situație, inculpatul a acceptat să ducă la locul întâlnirii trei turte, pulbere vegetală culoare verde, 75 grame rășină de cannabis; deși bănuia că este un produs ilicit, dar nu și că este toxic; - inculpatul a primit, în schimb, 300 dolari S.U.A., pe care i-a dus furnizorului, mai puțin 50 dolari S.U.A.

care i-au revenit lui; - dacă inculpatul ar fi fost urmărit ori banii ar fi fost marcați fluorescent, furnizorul ar fi putut fi identificat și dovedit cu ușurință; - după două zile, inculpatul este căutat la telefon numai de polițistul deghizat care îl roagă să se întâlnească, după care îi flutură 1500 dolari S.U.A.

și insistă să îi mai fie aduse încă 15 turtițe; - inculpatul este tentat, merge la furnizor și vine cu cele 15 turtițe pe care le vinde investigatorului sub acoperire; - de la început, inculpatul recunoaște, regretă și se pune la dispoziția organului de anchetă în speranța că astfel i se va ușura situația, fiind disperat că își pune fiul, elev la Liceul de Marină, într-o situație rușinoasă, sens în care formulează un denunț, înregistrat oficial, în care a indicat adresa și numele furnizorului; - participă la un dialog telefonic cu furnizorul și la adresa indicată de inculpat, organul de urmărire penală găsește 4 saci cu cânepă, aptă de preparare în cannabis, dar nu se vrea să se recunoască meritul inculpatului în această descoperire; - instanța a făcut total abstracție de starea de sănătate a inculpatului și, în situația în care nu s-au acordat circumstanțe atenuante facultative neexemplificate, era obligatoriu ca individualizarea pedepsei să se facă și pe acest temei; - inculpatul a denunțat persoana furnizorului, astfel că instanța trebuia să rețină în favoarea acestuia clauza de impunitate prevăzută de art. 16 din Legea nr. 143/2000; - infracțiunea a rămas în faza de tentativă, conform art. 13 din Legea nr. 143/2000, întrucât acțiunea s-a oprit la investigatorul sub acoperire și nu la un subiect pasiv, potențială victimă a consumului de substanță toxică; - investigatorul,

în sensul legii, nu poate fi și martor și subiect pasiv, iar polițistul deghizat nu poate fi audiat de instanță, ci numai de procuror, conform art. 224 4 alin. (2) C. proc. pen.; - o condamnare nu se poate baza numai pe o astfel de probă, deoarece s-ar nesocoti contradictorialitatea și publicitatea ședinței de judecată, iar într-un plan superior s-ar încălca art. 6 din C.E.

relativă la un proces echitabil; - inculpatul are familie și copii minori ceea ce a fost omis de prima instanță, deși sunt de natură a contribui la o justă individualizare, atât a cuantumului pedepsei cât și a modalității de executare; - lipsește subiectul pasiv, urmarea imediată a faptei, respectiv pericolul concret în speță pentru sănătatea publică, precum și latura subiectivă, deoarece inculpatul cunoștea numai că este o substanță excitantă care se consumă în discoteci; - se impune admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței, schimbarea încadrării juridice prin aplicarea prevederilor relative la tentativă și a clauzei de reducere la jumătatea limitelor speciale ale pedepsei, iar la pedeapsa astfel stabilită, să se aplice două rânduri de circumstanțe atenuante: relative la poziția sinceră și la starea medicală.

Executarea pedepsei să fie suspendată sub supravegherea organului de poliție conform art. 86/ 1-3 C. pen. Prin decizia penală nr. 231/ P din 14 septembrie 2005 a Curții de Apel Constanța s-a dispus admiterea apelului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, s-a desființat în parte sentința și a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor efectuate cu distrugerea drogurilor și s-a respins, ca nefondat, apelul inculpatului. S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dispus obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat. Și împotriva acestei hotărâri inculpatul a declarat recurs solicitând casarea hotărârilor și reducerea pedepsei la care a fost condamnat.

Recursul este nefondat și va fi respins, ca atare, pentru următoarele considerente: Din actele și lucrările dosarului se constată că, instanțele au reținut corect situația de fapt și încadrarea juridică a faptei sub aspectul individualizării pedepsei se constată că au fost respectate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., iar prin aplicarea circumstanțelor personale pedeapsa a fost coborâtă sub minimul special prevăzut de lege, situație în care, nu se impune modificarea cuantumului în sensul reducerii. Ca atare, Curtea, în temeiul prevederilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul inculpatului. Se va computa din pedeapsa aplicată inculpatului timpul arestării preventive începând cu 14 martie 2005. Văzând și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.R. împotriva deciziei penale nr. 231/ P din 14 septembrie 2005 a Curții de Apel Constanța. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 14 martie 2005 la 17 noiembrie 2005. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 220 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 noiembrie 2005.