ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2137/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2137/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința atacată cu recurs,
sentința civilă nr. 196/F-C pronunțată la data de 22 septembrie 2003 în dosarul
nr. 3962/2003, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios
administrativ, a respins ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul Z.P.,
pentru anularea hotărârii nr. 4083 din 3 iunie 2003, adoptată de Comisia de
specialitate din cadrul Casei Județene de Pensii Vâlcea.
Pentru a pronunța această soluție, curtea
de apel a reținut în esență că actul administrativ atacat este legal și temeinic,
reclamantul neîndeplinind condițiile cerute de art. 1 din Legea nr. 309/2002,
el efectuând stagiul militar în cadrul unei unități militare, iar nu într-un
detașament de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Împotriva acestei soluții a formulat
recurs, reclamantul, susținând că prin pronunțarea acesteia a fost confirmată o
mare nedreptate făcută de autoritatea administrativă competentă, el efectuând
stagiul militar prin muncă, astfel că ar trebui să i se acorde drepturile
prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Recursul este nefondat.
Potrivit prevederilor art. 1 din
Legea nr. 309/2002, privind recunoașterea și acordarea unor drepturi
persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a
Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, beneficiază de aceste drepturi,
numai persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamente
de muncă din cadrul acestei direcții generale.
Or, în cauză, așa cum rezultă din
copiile xeroxate ale livretului militar, recurentul-reclamant și-a satisfăcut
stagiul militar în perioada 5 iunie 1958 - 25 iunie 1960, în cadrul unei
unități militare: U.M. 01789 aparținând fostului Minister al Forțelor Armate,
fiind instruit pentru „arma geniu”.
Astfel fiind, în mod judicios a apreciat instanța de
fond că recurentul-reclamant nu a satisfăcut stagiul militar în condițiile
prevăzute de art. 1 din Legea nr. 309/2002 și nu poate beneficia de drepturile
recunoscute și acordate prin acest act normativ.
În concluzie, recursul va fi respins
ca nefondat, soluția instanței de fond și actul administrativ fiind legale și
temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Z.P.
împotriva sentinței civile nr. 196/F-C din 22 septembrie 2003 a Curții de Apel
Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 27 mai 2004.