ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4294/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 5 mai 2003, reclamantul P.D. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Vâlcea, solicitând anularea hotărârii nr. 1400 din 3 martie 2002, stabilirea drepturilor ce i se cuvin potrivit Legii nr. 309/2002, pentru perioada 31 martie 1953 – 29 octombrie 1953 În motivarea cererii, reclamantul arată că, deși a dovedit satisfacerea stagiului militar în cadrul detașamentelor de muncă cu specific militar, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 309/2002 i-a respins cererea . Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 133/F-C din 9 iunie 2003, a admis acțiunea, astfel cum a fost formulată.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Vâlcea, susținând, în esență, că drepturile se acordă numai persoanelor care au satisfăcut stagiul militar în cadrul unităților Direcției Generale a Serviciului Muncii, nu și celor care au aparținut Ministerului Apărării Naționale. Recursul este nefondat pentru următoarele motive: Art. 1 din Legea nr. 309/2000 prevede că: „Beneficiază de prevederile prezentei legi, persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamentul de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961”. În vederea aplicării Legii nr. 309/2002, a fost emisă H.G. nr. 1114/2002, privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea legii.

Cu toate acestea, nici în cuprinsul legii și nici în normele metodologice de aplicare, nu sunt menționate detașamentele sau unitățile militare care se încadrează în Direcția Generală a Serviciului Muncii. Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 309/2002, stabilirea drepturilor prevăzute de lege, se face la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele eliberate de Centrele militare județene sau de UM nr. 02405 Pitești. Cu livretul militar, recurentul a dovedit că în perioada 31 martie 1953 - 29 octombrie 1953 a efectuat stagiul militar la UM nr. 03220 București, cu specific în șantier de construcții.

Faptul că aceste detașamente nu figurează în tabelul trimis de Arhivele Naționale, este lipsit de relevanță, pe de o parte pentru că această instituție nu are nici o prerogativă legală în aplicarea și interpretarea prevederii Legii nr. 309/2002, iar pe de altă parte, pentru că prin adresă, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale a precizat că „ atunci” când în livretul militar, în „fișa de evidență eliberată de UM nr. 02405 Pitești sau în adeverința eliberată de Centrul militar județean este înserată pentru detașament muncă, diferite detașamente de muncă, fără specificarea detașamentului de muncă, se poate considera că solicitantul a efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii”.

Altfel, ar însemna că o simplă omisiune în tabelul Arhivelor Statului să-l prejudicieze pe solicitant, de încasarea drepturilor bănești prevăzute de Legea nr. 309/2002. Așa fiind, se va respinge recursul declarat de pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Vâlcea împotriva sentinței civile nr. 133/F-C din 9 iunie 2003 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2003.