ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7237/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe calea

contenciosului administrativ, reclamantul C.N. a chemat în judecată, Casa

Județeană de Pensii Vâlcea, pentru ca prin sentința ce se va pronunța, să se

dispună anularea hotărârii nr. 5577 din 22 octombrie 2003, prin care i s-a

respins cererea de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002.

În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat că a efectuat stagiul militar, în perioada 1953 - 1956, în unități de

muncă.

Prin sentința civilă nr. 5/F/Cont.

din 16 ianuarie 2004, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de

contencios administrativ, a respins ca neîntemeiată, acțiunea formulată,

reținând că din livretul militar al solicitantului, rezultă că unitatea

militară la care a efectuat stagiul militar, nu a făcut parte din Direcția

Generală a Serviciului Muncii, așa cum prevăd dispozițiile art. 1 din Legea nr.

309/2002.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, C.N., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurentul a susținut, în esență, că

a efectuat serviciul militar în detașamente de muncă și că în mod greșit,

instanța de fond nu i-a admis acțiunea, iar U.M. 02405 Pitești, deși sesizată

în nenumărate rânduri, nu i-a comunicat nici un răspuns.

Recursul este nefondat, pentru

considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din

Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile acestui act normativ, cetățenii

români care au efectuat stagiul militar în perioada 1950 - 1961, în unitățile

militare aparținând Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Din livretul militar al

reclamantului, depus ca probă în dosarul cauzei, rezultă, însă, că acesta și-a

satisfăcut stagiul militar la Unitățile Militare 04992 și 01615, în perioada 4 noiembrie 1953 - 1 noiembrie 1956.

Nici una din aceste unități nu a

făcut parte din Direcția Generală a Serviciului Muncii, după cerința

dispozițiilor legale sus citate, împrejurare confirmată și din adresa

Ministerului Apărării Naționale nr. A 452 din 4 martie 2003.

Ca atare, reclamantul nu a făcut dovada

drepturilor vătămate, în sensul art. 1 din Legea nr. 29/1990, motiv pentru care

instanța de fond în mod corect a respins acțiunea acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de C.N.

împotriva sentinței nr. 5/F/Cont. din 16 ianuarie 2004, pronunțată de Curtea de

Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 28 septembrie 2004.