ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 691/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 691/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față:
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta
C.A.S. Caraș–Severin a chemat în judecată pe pârâta A.V.A.B. București pentru a
fi obligată la plata sumei de 1.024.463.490 lei reprezentând debite la fondul
de asigurări de sănătate datorate de S.C. M. S.A. executată silit prin vânzare
la licitație.
Prin
sentința civilă nr. 122 din 22 noiembrie 2002 Curtea de Apel București, secția
a V-a comercială, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantei.
În motivarea sentinței s-a reținut, în esență, că
față de susținerea reclamantei că potrivit dispozițiilor art. 1729 alin. (1)
pct. 3 C. proc. civ. ar dispune de o creanță generală privilegiată asupra
tuturor mobilelor debitoarei, deoarece își are izvorul în neplata de către
debitoare în contul asigurărilor de sănătate a sumelor reținute cu titlu de
„cheltuielile bolii celei de pe urmă făcute în decurs de un an”, această
creanță nu reprezintă un privilegiu legal ci o creanță bugetară care se
încasează și se execută în condițiile prevăzute de O.G. nr. 11/1996 privind
executarea creanțelor bugetare, aprobată și modificată prin Legea nr. 108/1996.
Reclamanta a declarat recurs împotriva acestei
sentințe considerând-o nelegală și netemeinică.
Recurenta susține că în mod greșit s-a apreciat că
are o singură cale de a-și executa creanța și anume O.G. nr. 11/1996.
Învederează faptul că s-a înscris pe tabelul
creditorilor invocând un privilegiu legal și consideră „cheltuielile bolii”
egale cu contribuția S.C. M. S.A. la fondul de asigurări de sănătate.
Susține că AVAB nu are prioritate absolută față de
alți creditori și că dispozițiile codului civil au fost modificate implicit de
Legea nr. 145/1997, „cheltuielile bolii” reglementate de art. 1729 pct. 3 C.
civ. fiind egale cu contribuția pentru asigurările de sănătate ce trebuiau
achitate de debitoare.
Recursul este neîntemeiat.
Criticile formulate de recurentă nu pot fi reținute
întrucât instanța de fond, în mod corect, a apreciat că nu sunt întrunite
dispozițiile art. 1729 alin. (1) pct. 3 C. civ. întrucât acesta se referă la
cheltuielile pentru îngrijirea medicală a unei persoane, făcută în cazul
ultimei boli în decurs de un an înaintea decesului, care nu pot fi confundate
cu contribuția pentru asigurări de sănătate datorată potrivit Legii nr. 145/1997.
Debitoarea S.C. M. S.A. este o societate comercială
căreia nu i se pot aplica, prin analogie dispozițiile art. 1729 C. civ.
În consecință, recursul urmează să fie respins, ca
nefondat.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN N UMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge
ca nefondat recursul declarat de reclamanta C.A.S. Caraș Severin Reșița
împotriva sentinței nr. 122 din 22 noiembrie 2002.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 februarie
2003.