ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3506/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3506/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
actelor și lucrărilor cauzei constată următoarele:
Prin contestația la
executare înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a
comercială, la data de 7 decembrie 2010 contestatoarea A. BUCUREȘTI SA în
contradictoriu cu intimata A.V.A.S. BUCUREȘTI a solicitat anularea formelor de
executare silită prin poprire pentru suma de 29.971,45 lei și pentru suma de
1.400 lei dispuse la cererea intimatei, pentru nelegalitate.
În justificarea
demersului său judiciar contestatoarea a arătat că prin Ordinul nr. 135 din 10
noiembrie 2010 emis de A.V.A.S. i-au fost blocate prin poprire conturile
bancare deținute la BCR SA și U.C.T.B. SA, fiindu-i reținute sumele precizate,
că nu i-a fost comunicat titlul executoriu care se află la baza acestui Ordin
și că debitele pe care le datora A.V.A.S. fuseseră anterior acoperite prin
plată, sens în care a depus înscrisuri.
Intimații terți
popriți au depus înscrisurile care au stat la baza blocării conturilor
contestatoarei.
Intimata A.V.A.S. a
formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității contestației iar
pe fond a solicitat respingerea cererii, ca nefondată.
În ședința publică
din 8 martie 2011 Curtea a pus în discuția părților prezente excepția
tardivității formulării contestației, pe care a invocat-o intimata prin
întâmpinare și apoi a acordat cuvântul și pe fondul pricinii.
Curtea de Apel București,
secția a V-a comercială, prin sentința nr. 25 din 8 martie 2011 a respins excepția tardivității iar, pe fond, a admis contestația formulată de contestatoarea
debitoare SC A. BUCUREȘTI SA, împotriva popririi dispusă de intimata creditoare
A.V.A.S., și terții popriți U.C.T.B. SA, SUCURSALA B.B., și B.C.R. SA, a anulat
formele de executare silită dispuse sub forma popririi de către intimata A.V.A.S.
BUCUREȘTI, a dispus deblocarea conturilor contestatoarei deținute la U.C.T.B. SA
și B.C.R. SA și a dispus restituirea către contestatoare a sumelor poprite în
valoare totală de 31.371,45 lei, sumă consemnată la dispoziția intimatei A.V.A.S.
BUCUREȘTI.
În fundamentarea
acestei soluții instanța de fond a reținut în speță că, în ceea ce privește
excepția tardivității contestației, în lipsa comunicării titlului executoriu
care să lămurească aspectul emiterii Ordinului nr. 135/2010 nu pot fi reținute
dispozițiile art. 401 alin. (1) lit. a) și c) C. proc. civ., din nicio probă
administrată nereieșind că societatea contestatoare ar fi primit vreo somație,
titlu executoriu sau orice alt act care să o fi înștiințat despre pretențiile
A.V.A.S.
Pe fond instanța a reținut
că, neexistând nici un act legal constatator al creanței (dubla consolidare a
unei sume de bani neîncadrându-se în dispozițiile referitoare la drepturile
creditorului din art. 40 al O.U.G. nr. 51/1998) și nicio comunicare către
debitor a titlului executoriu ce ar fi putut să stea la baza Ordinului de
înființare a popririi, cum impun cerințele art. 42 din O.U.G. nr. 51/1998,
formele de executare silite inițiate de către A.V.A.S. sunt nelegale.
Împotriva acestei
sentințe a declarat recurs contestatoarea A.V.A.S. BUCUREȘTI, solicitând
admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate în sensul
respingerii contestației la executare ca neîntemeiată.
Recurenta își
subsumează criticile motivului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C.
proc. civ. și invocă dispozițiile art. 304
1
C. proc. civ., aducând în
susținere următoarea argumentație.
A. Cu privire la soluționarea
excepției tardivității:
- A.V.A.S. a fost
abilitată prin lege, în limitele prevăzute de O.U.G. nr. 95/2003, aprobata cu
modificări și completări prin Legea nr. 557/2003, să preia de la C.N.A.S. creanțele bugetare restante la data de 30.06.2003, actualizate cu dobânzi și
penalități până la data predării, în vederea încasării și virării acestora la F.N.U.A.S.S.;
- SC A. SA este
debitor preluat de către A.V.A.S. în baza O.U.G. nr. 95/2003 modificată și
completată prin Legea nr. 557/2003, cu o obligație de plată de natură fiscală
în valoare nominală de 267.297,63 lei;
-
Valoarea nominală
consolidată funcție de raportul leu/dolari SUA, valabil la data preluării prin
protocol, conform prevederilor art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 95/2003 astfel
cum a fost modificat prin Legea nr. 557/2003, este în sumă de 80.105,66 dolari
SUA.
- Prin adresa A.V.A.S.
nr. 8691 din 29 noiembrie 2003, debitoarei i s-a comunicat titlul executoriu cu
confirmare de primire iar ulterior S.C. A. București S.A. a încheiat cu
A.V.A.S. angajamentul de plata nr. 220 din 19 mai 2004, prin care obligația de
natură fiscală a societății a fost eșalonată la plată. Urmare derulării
angajamentului creanța fiscală deținută de A.V.A.S. asupra societății a fost
încasată în valoare consolidată, în dolari SUA, fără a fi acoperită valoarea
nominală în lei a acesteia - aspecte comunicate societății prin adresele A.V.A.S.
nr. GC/16094 din 27 aprilie 2005 și nr. GC/21288 din 30 mai 2005
Sub aceste aspecte
recurenta – contestatoare concluzionează că instanța de fond respingând excepția
tardivității introducerii contestației a pronunțat o soluție nelegală.
B. Cu privire la soluționarea
fondului contestației la executare:
-
temeiul legal al consolidării creanțelor preluate de A.V.A.S. de la casele de
sănătate teritoriale este dat de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 95/2003,
astfel cum acest articol a fost modificat de Legea nr. 557/2003, care în
versiunea inițială prevedea că în scopul cesiunii prevăzute la art. 1, C.N.A.S.
va stabili masurile necesare pentru transferul prin protocol al creanțelor
bugetare de la casele de asigurări sociale de sănătate nominalizate în O.U.G.
nr. 150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări
sociale de sănătate, cu modificările ulterioare, către A.V.A.B. Creanțele vor
fi cesionate la valoarea determinata conform O.G. nr. 61/2002 privind
colectarea creanțelor bugetare, republicată, cu modificările ulterioare, înregistrată
în evidentele contabile ale acestora la data de 30 iunie 2003, că prin derogare
de la art. 21 din O.U.G. nr. 51/1998, republicată, A.V.A.B. înregistrează în
contabilitate creanțele preluate, la valoarea stabilită conform alin. (1), C.N.A.S.
urmând a calcula în continuare dobânzi și penalități, având în vedere soldul
lunar transmis de A.V.A.B., și a efectua regularizarea acestora în funcție de
cuantumul sumelor recuperate de A.V.A.B. în contul creanțelor transferate,
diferențele rezultate urmând a fi comunicate la A.V.A.B. pentru încasarea
integrală a acestora. Actul de constatare a diferențelor rezultate constituie
titlu executoriu."
Ulterior,
prin Legea de aprobare nr. 557/2003, textul a fost modificat după cum urmează:
„Art. 2.
- (1) In scopul cesiunii prevăzute la art. 1, C.N.A.S. și A.V.A.B. vor stabili
măsurile
necesare pentru transferul
prin protocol al creanțelor bugetare de la casele de asigurări
sociale de sănătate prevăzute in O.U.G. nr.
150/2002
privind organizarea si
funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu
modificările ulterioare, către A.V.A.B..
Creanțele vor fi cesionate la valoarea determinată
conform O.G. nr. 61/2002 privind colectarea creanțelor bugetare,
republicată, cu modificările ulterioare, înregistrată
în evidențele contabile ale acestora la
data de 30 iunie 2003.
(2) În
vederea valorificării, creanțele bugetare preluate se consolidează în dolari
americani, pe baza raportului leu/dolar de la
data preluării acestora prin protocol."
-
Precizează
recurenta contestatoare că aspectele ce rezultă din succesiunea în timp a
textelor de lege sunt următoarele:
a) art.
2 din O.U.G. nr. 95/2003 în versiunea inițială conținea o excepție de la
dispozițiile art. 21 alin. (2) din O.U.G. nr.
95/2003 în sensul că nu se consolidau în
dolari SUA creanțele preluate
de la CAS teritoriale. Totodată, dispoziția legală
prevedea calcularea de dobânzi pentru sumele astfel preluate;
b) ulterior, prin legea de modificare, se prevede faptul că
aceste creanțe urmează a
fi consolidate în
dolari SUA,
fiind aplicabil regimul juridic instituit de art. 21 alin. (2) din
O.U.G. nr. 51/1998. Totodată, legiuitorul înlătură
dispozițiile legale privitoare
la calcularea de dobânzi și penalități.
-
Finalitatea legii, concluzionează recurenta, constă
în valorificarea creanțelor înregistrate în evidențele A.V.A.S. într-o asemenea
manieră încât nivelul de acoperire al acestora să fie cât mai apropiat de cel
real. Consolidarea în
dolari SUA
a
creanțelor reprezintă o măsura care
este menita să conserve valoarea
creanței în lipsa calculării de dobânzi și penalități.
-
Ținând cont de scopul
consolidării și de finalitatea legii, achitarea contravalorii consolidate în dolari
SUA a creanței preluate nu reprezintă o rambursare
integrală a acesteia în situația în care suma în lei achitată este mai
mică decât valoarea
nominală în lei
preluată, ca urmare a deprecierii monedei în care s-a făcut consolidarea.
Conchide
recurenta în sensul că, izvorul obligației de restituire se regăsește în
titlurile constatatoare ale creanței preluate de la cedenti, iar înregistrarea
în contabilitate a activelor preluate,
potrivit
art. 21 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/1998, republicată, se face și în structura
monetară
existentă în acestea, împrejurare față de care recurenta
învederează instanței că rambursarea integrală a creanței presupune ca suma
achitată în lei nu este mai mică decât valoarea nominală preluată.
Intimata
SC A. BUCUREȘTI SA BUCUREȘTI, a depus întâmpinare, solicitând respingerea
recursului, ca nefondat.
Înalta Curte, examinând sentința recurată prin prisma
criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru motivele ce se vor
arăta.
Soluția instanței de fond nu este susceptibilă de a fi
cenzurată față de faptul că titlul executoriu nr. 8691 din 24 noiembrie 2003
pretins a fi comunicat are ca obiect o altă creanță, rezultată din contribuția
restantă la Fondul de Asigurări de Sănătate, preluată de fostul A.V.A.B. și
consolidată în
dolari
SUA
și achitat de debitoare.
Ordinul nr. 135 din 18 noiembrie 2010 care se întemeiază
pe Ordinul nr. 1968 din 13 octombrie 2009 nu face trimitere în conținutul său
la niciun titlu executoriu.
Așa fiind, pe de o parte, în absența comunicării titlului
executoriu care să justifice emiterea Ordinului nr. 135/2010 instanța de fond a
statuat în mod legal cu privire la neaplicarea dispozițiilor art. 401 alin. (1)
lit. a) și c) C. proc. civ. sub aspectul soluționării excepției tardivității
iar, pe de altă parte, în absența titlului constatator al creanței constatată,
în raport de faptul că prin emiterea Ordinului nr. 135 din 10 noiembrie 2010 s-a
încercat o nouă consolidare a creanței, instanța de fond a statuat de asemenea,
în mod legal și asupra fondului cauzei, măsura anulării formelor de executare
silite fiind legală și în raport de cerințele art. 42 din O.G. nr. 51/1998.
În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, în temeiul
art. 312 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de recurenta A.V.A.S. BUCUREȘTI împotriva sentinței comerciale nr. 25
din 8 martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a
comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 8 noiembrie 2011.