ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 650/2004

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr.691/25 septembrie 2000 a Tribunalului Vaslui a fost admisă în parte acțiunea reclamantei S.C. C. S.A. fostă A.N.P.A. R.A. în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.A., care a fost obligată să-i restituie reclamantei cantitatea de 950 kg orzoaică. Au fost respinse ca nefondate capetele de cerere privind restituirea cantității de 758.000 kg grâu și a cantității de 5.000 kg floarea soarelui, reclamanta fiind obligată și la plata sumei de 8.750.000 lei cheltuieli de judecată. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta S.C. C. S.A. prin care a evocat motive de netemeinicie și nelegalitate.

Pe baza probelor care au fost completate în apel (înscrisuri și expertiză contabilă), instanța de apel a examinat cauza în raport de criticile care au fost formulate și, ca urmare, prin decizia nr.5 din 28 ianuarie 2002, a admis apelul reclamantei S.C. C. S.A. a schimbat în parte sentința, și a obligat-o pe pârâtă să-i restituie reclamantei și cantitățile de 758.000 kg grâu, și respectiv 5.000 kg floarea soarelui cu o valoare actualizată de 2.511.352.000 lei. Restul dispozițiilor sentinței au fost menținute. Împotriva deciziei nr. 5/2002 pronunțată de Curtea de Apel Iași a declarat recurs, S.C. C. S.A. prin care a invocat : - Încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 C. proc.

civ. prin aceea că instanța de apel și-a însușit o expertiză lovită de nulitate. - Hotărârea nu cuprinde explicit motivele pe care se sprijină întrucât în considerentele deciziei se face doar un rezumat al cererii apelantei și apoi se trece direct la soluție. - Instanța a interpretat greșit actul dedus judecății întrucât a analizat obligația de plată a societății doar în două puncte de lucru fără personalitate juridică încălcând astfel raportul juridic dintre părțile în proces. Față de motivele arătate, pe care recurenta le-a încadrat în prevederile art. 304(5) și (7) C. proc. civ., S.C. C. S.A. a solicitat casarea deciziei pronunțată în apel și trimiterea cauzei pentru rejudecare. Intimata S.C.

C. S.A. fostă C. S.A. reprezentată prin lichidatorii judiciari S.C. C.D. S.R.L. și B.C. S.R.L., prin întâmpinare, a solicitat să se respingă recursul ca nefondat. Ulterior, prin declarație autentică, intimata S.C. C. S.A. prin lichidator S.C. C.D. a renunțat la însuși dreptul pretins. Aceeași solicitare a fost reiterată prin adresa de la fila 48 recurs în care se precizează că din verificările contabile ale societății aflată sub incidența Legii nr.64/1995 modificată, nu se regăsește nici un debit al societății comerciale C. S.A. și nici vreun document care să dovedească faptul că această societate are debite. La această adresă a fost anexată situația debitorilor la data de 30 iunie 2002, pentru a se demonstra o dată în plus lipsa oricăror debite în sarcina recurentei.

În consecință în raport de dispozițiile art. 247 C. proc. civ., recursul se va admite iar hotărârile pronunțate în cauză vor fi casate și în fond, urmează să se ia act de renunțarea reclamantei la însuși dreptul pretins.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâta S.C. C. S.A. împotriva deciziei nr. 5 din 28 ianuarie 2002 a Curții de Apel Iași. Casează decizia atacată și sentința nr.691 din 25 septembrie 2000 pronunțată de Tribunalul Vaslui și în fond ia act de renunțarea reclamantei S.C. C. V.S. S.A. prin lichidator S.C. C.D. S.R.L., la însuși dreptul pretins. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 18 februarie 2004.