ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 519/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 2 iulie 2003 la Curtea de Apel Cluj,. secția comercială și de contencios administrativ, reclamantul C.I. a solicitat desființarea hotărârii nr. 10363 din 28 nai 2003 emisă de Casa Județeană de Pensii Cluj, în sensul de a fi obligată pârâta să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 întrucât are calitatea de persoană refugiată, fiind născut în refugiu. Prin sentința civilă nr. 886 din 22 iulie 2003 Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ a admis acțiunea reclamantului, astfel cum a fost formulată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, a reținut, în esență, că reclamantul are calitatea de refugiat pentru perioada cuprinsă între data nașterii 19 martie 1942 și data încetării refugiului, întrucât fiind dovedită situația de refugiați a pârâților reclamantului și acesta, minor fiind, a avut această situație. Instanța a avut în vedere faptul că dispozițiile legale aplicabile persoanelor strămutate nu prevăd în mod imperativ înlăturarea persoanelor născute în refugiu de la acordarea drepturilor bănești. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Cluj, solicitând casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică. Recurenta a susținut că instanța de fond nu a avut în vedere prevederile H.G.

nr. 127/2002. Pentru ca o persoană să dobândească calitatea de refugiat în sensul acestui act normativ, este necesar ca datorită persecuțiilor etnice la care a fost supusă, să își schimbe domiciliul în altă localitate. Or, contestatorul nu și-a schimbat domiciliul, fiind născut în București și nu a suferit persecuții din motive etnice, localitatea București aparținând Statului Român. Mai înainte de soluționarea în fond a recursului, Curtea a invocat din oficiu excepția de tardivitate a prezentului recurs constatând că recurenta nu a respectat dispozițiile art. 301 C. proc. civ., potrivit cărora termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Din actele dosarului rezultă că hotărârea a fost comunicată recurentei la 29 iulie 2003 iar recursul a fost declarat la 15 august 2003, după împlinirea termenului de 15 zile prevăzut de lege pentru exercitarea acestei căi de atac.

In consecință, Curtea va respinge ca tardiv recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj. In baza art. 274 C. proc. civ. recurenta va fi obligată să plătească intimatului cheltuieli de judecată în recurs în sumă de 394.000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj, împotriva sentinței civile nr. 886 din 22 iulie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca tardiv declarat. Obligă recurenta să-i plătească intimatului C.I. suma de 394.000 lei cheltuieli de judecată. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 februarie 2004.