ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3279/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 29 ianuarie 2003,

reclamantul M.I. a solicitat anularea hotărârii nr. 6260 din 17 decembrie 2002

emisă de Casa de Pensii Cluj, în sensul de a fi obligată pârâta să-i acorde

drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000,

întrucât are calitatea de persoană refugiată, în sensul actelor normative

menționate, fiind născut în refugiu, în data de 6 iulie 1942.

Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 235 din 19 martie 2003 a

admis acțiunea formulată de M.I., a dispus anularea hotărârii nr. 6260 din 17

decembrie a Casei Județene de Pensii Cluj și a obligat pârâta să recunoască

reclamantului statutul de persoană refugiată pentru perioada 6 iulie 1942 – 6

martie 1945 și să-i acorde drepturile corespunzătoare începând cu data de 1

decembrie 2002.

Împotriva acestei sentințe considerată nelegală

și netemeinică a declarat recurs Casa județeană de Pensii Cluj, susținând că

cererea petentului a fost respinsă întrucât acesta s-a născut în localitatea

Craiova din părinți care s-au refugiat anterior nașterii în această localitate,

fiind prigoniți din motive etnice, iar în conformitate cu prevederile H.G. nr. 127/2002,

pentru ca o persoană să dobândească calitatea de refugiat în sensul acestui act

normativ, este necesar ca datorită persecuțiilor etnice la care a fost supusă,

să își schimbe domiciliul în altă localitate, ori reclamantul nu și-a schimbat

domiciliul, fiind născut în localitatea Craiova și nu a suferit persecuții din

motive etnice, localitatea Craiova aparținând Statului Român.

Nefiind îndeplinite aceste două condiții, M.I. a

fost încadrat abuziv de către instanța de fond în categoria persoanelor

refugiate prevăzută de art. 2 din H.G. nr. 127/2002.

Recursul este nefondat pentru considerentele ce

vor fi examinate în continuare.

Din analiza actelor și lucrările dosarului,

rezultă că reclamantul s-a născut în perioada în care părinții s-au aflat în

refugiu, respectiv 6 iulie 1942.

Față de această stare de fapt, se apreciază că

și reclamantul are calitate de refugiat pentru perioada cuprinsă între data

nașterii, 6 iulie 1942 și data încetării refugiului.

Pentru aceasta, s-a avut în vedere că s-a

dovedit situația de refugiați a părinților reclamantului, astfel că și acesta,

minor fiind, a avut această situație.

În considerarea dispozițiilor art. 100 C. fam.

și art. 14 alin. (1) din Decretul nr. 3/1945, se reține că pentru reclamantul

minor era exclus alt domiciliu decât cel al părinților săi. Pe de altă parte,

având în vedere vârsta reclamantului la acea dată, era exclusă și manifestarea

de voință a acesteia în sensul alegerii unui alt domiciliu, luând în considerare

dispozițiile art. 8 din Decretul nr. 31/1954.

Este de observat și faptul că dispozițiile

legale aplicabile persoanelor strămutate nu prevăd în mod imperativ înlăturarea

persoanelor născute în refugiu de la acordarea drepturilor bănești.

Ținând cont și de contextul general în care

cetățenii români au suferit prejudicii prin refugiere, se apreciază că pentru

motive de echitate nu se justifică aplicarea unui tratament discriminatoriu

minorilor, refugiați împreună cu părinții sau născuți în refugiu, statul având

îndatorirea de protecție și sprijin în mod egal tuturor cetățenilor săi.

În considerarea celor expuse anterior se

apreciază ca fiind nefondate susținerile prezentate de către recurentă, în

motivele de recurs referitoare la schimbarea domiciliului și la persecuția din

motive etnice.

Prin Legea nr. 586/2002 s-au modificat

dispozițiile art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1998 aprobată prin Legea nr. 189/2000

și s-a prevăzut că beneficiază de dispozițiile acestui act normativ și

refugiați.

Calitatea de refugiat este un statut al

persoanei, iar copiii născuți în refugiu, dobândesc statutul juridic al

părinților, ei fiind în momentul nașterii refugiați.

În concluzie, reclamantul a dobândit statutul de

refugiat al părinților prin naștere, motiv pentru care recursul urmează a fi

respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 235 din 19 martie 2003

a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca

nefondat.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 17

octombrie 2003.