ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1067/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 184/P/2001 al

Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov au fost trimiși în judecată

inculpații P.D., C.R.F., M.B., P.C., D.M. și B.G., pentru săvârșirea mai multor

infracțiuni de tâlhărie și furt calificat, ultimul pentru infracțiunile

prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și f) C. pen., cu aplicarea art. 37

lit. a) și art. 75 lit. c) C. pen., respectiv art. 208 alin. (1) și art. 209 lit.

a), g) și i) C. pen., comise în seara de 10 ianuarie 2001.

Tribunalul Brașov prin sentința

penală nr. 347 din 1 noiembrie 2002, în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat

încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpatul B.G. din infracțiunea de

tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), d) și f) C. pen., cu

aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 180 alin.

(2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 180 alin. (2) C. pen.,

cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpat la un an, 9 luni

și 20 zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte

violențe, parte vătămată fiind I.G.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a),

raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpat pentru

săvârșirea infracțiunii de furt, prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 alin.

(1) lit. a), g) și i), cu aplicarea art. 75 lit. c) și art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. și art.

140 din același cod a dispus punerea deîndată în libertate a inculpatului,

constatând că pedeapsa aplicată a fost executată în arest preventiv de la 12 ianuarie

2001, la 1 noiembrie 2002.

Pentru a hotărî astfel prima

instanță a reținut următoarea situație de fapt:

În seara zilei de 10 ianuarie

inculpatul D.M. însoțit de inculpații P.D., M.B. fiul, au tâlhărit pe partea

vătămată E.M., care locuia pe str. Laminoarelor, căreia i-au luat prin

amenințare o butelie de aragaz, carne și cârnați.

La părăsirea locuinței, pe hol,

inculpații s-au întâlnit cu partea vătămată I.G., care având o lanternă le-a

luminat fețele, gest care l-a iritat pe inculpatul D.M. și l-a determinat să-l

agreseze.

La strigătele vecinilor, inculpatul

a renunțat să-l mai bată pe I.G. și a plecat spre casă, unde a depus în boxă,

butelia sustrasă.

În jurul orelor 22,00, inculpatul D.M.

însoțit de această dată de P.D., P.C., C.R.F., M.B. tată și M.B. fiu, au

revenit la blocul de pe strada Laminoarelor, unde au pătruns prin spargerea

ușii în locuința părții vătămate I.G.

Inculpatul D.M. l-a agresat pe I.G.,

iar ceilalți inculpați au sustras butelia de aragaz, un casetofon și mai multe

casete, după care au plecat.

Partea vătămată s-a deplasat la

Spitalul Județean Brașov, pentru a i se acorda prim ajutor, după care a mers la

secția 4 poliție, unde a reclamat faptele petrecute.

Revenind acasă după orele 24,00,

însoțit de polițiști, a constatat că locuința sa a fost din nou spartă și i

s-au sustras: un aparat de radio, brânză, fasole, ouă, conserve, castraveți

murați, slănină și o geantă de culoare închisă.

Cu motivarea că, inculpatul B.G.

locatar în același bloc, aflând de la inculpatul P.D., care cobora pe scară cu

o butelie, că D.M. cumnatul său se bate

sus

cu

numitul I.G. a intervenit să-i despartă, prima instanță a reținut că B.G. nu a

participat la săvârșirea tâlhăriei și că fapta de a-l lovi pe I.G., constituie

infracțiunea de loviri sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin. (2) C.

pen., a schimbat încadrarea juridică în această infracțiune, pentru care l-a

condamnat la un an 9 luni și 20 zile.

Inculpatul a fost achitat pentru

infracțiunea de furt calificat săvârșită în aceeași seară, cu motivarea că

inculpatul nu a participat la săvârșirea faptei, aceasta fiind comisă de

ceilalți inculpați.

Împotriva sentinței au declarat apel

Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpații P.C., D.M. și M.B.

Prin apelul parchetului sentința a

fost criticată în ce-l privește pe inculpatul B.G., pentru greșita schimbare a

încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie, în infracțiunea de loviri sau

alte violențe, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. și pentru greșita

achitare a inculpatului, în ce privește infracțiunea de furt calificat,

prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 lit. a), g) și i) C. pen.

Prin decizia nr. 142/ Ap din 28 mai

2003 pronunțată de secția penală de la Curtea de Apel Brașov, apelul

parchetului a fost admis, sentința a fost desființată sub aspectul încadrării

juridice a faptei săvârșite de inculpatul B.G. și a soluției de achitare a acestuia,

pentru infracțiunea de furt calificat.

Rejudecând, în baza art. 334 C.

proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de

lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea

art. 37 lit. b) C. pen., în infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin.

(2) lit. a), d) și f) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) și art. 37 lit. b) C.

pen., pentru care inculpatul a fost condamnat la 9 ani închisoare.

În baza art. 208 alin. (1) și art.

209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) și art. 37

lit. b) C. pen., inculpatul a fost condamnat la 4 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., pedepsele au fost contopite și s-a dispus ca inculpatul să execute

pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare.

În baza art. 88 C. pen., a fost

dedusă din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive de la 12 ianuarie

2001, până la 1 noiembrie 2002.

Împotriva deciziei, în termen legal,

a declarat recurs inculpatul B.G.

Fără să-și motiveze recursul,

prezent la dezbateri, inculpatul a cerut casarea deciziei și reducerea pedepsei,

până la cuantumul perioadei executate.

Recursul este nefondat.

Din actele și lucrările aflate la

dosarul cauzei rezultă că instanța de apel a reținut o situație de fapt corectă

și pe baza acesteia vinovăția inculpatului.

Încadrarea juridică dată faptelor

este cea legală, iar pedepsele au fost individualizate cu respectarea

dispozițiilor art. 72 C. pen.

Inculpatul B.G. audiat a doua zi

după săvârșirea infracțiunilor a declarat că în ziua de 10 ianuarie, între

orele 10,00 – 14,00, a fost împreună cu concubina sa M.V. la Primăria Brașov,

după-amiază au mers în pădure să aducă lemne, iar seara au fost la cumnatul său

M.B. și au urmărit programe TV.

Audiat după încă o zi la 13 ianuarie

2001, și-a modificat declarația susținând că între orele 15,00 – 18,30, a stat

acasă cu concubina, iar după aceea au mers în vizită la familia L.C. și L.G.,

unde au stat până la orele 24,00.

A mai arătat că nu cunoaște nimic

despre sustragerea unor bunuri, făcând precizarea că în seara acelei zile nu a

fost în locuința cumnatului său, inculpatul D.M.

Declarațiile inculpatului se

contrazic și apărările sale sunt contrazise de coinculpați și martori.

Astfel, inculpatul D.M. a declarat

în zilele de 12 și 13 ianuarie, că după ce au luat hotărârea să fure o butelie

să o vândă s-au deplasat la blocul din str. Laminoarelor și acolo au tâlhărit o

primă persoană, căreia i-au luat butelia, iar apoi o a doua persoană pe I.G.,

pe care au lovit-o atât el cât și B.G. A mai arătat că grupul s-a despărțit în

două, B.G., P.C. și C., au urcat la etajul III, iar el cu ceilalți au rămas la

parter. După ce au sustras bunurile au mers la locuința sa, unde au stat până

în jurul orei 1,00, când au fost anunțați că a venit poliția și sunt căutați,

atunci C. și B.G. au plecat spre casele lor.

Despre participarea inculpatului B.G.

la săvârșirea infracțiunilor au relatat și inculpații P.D. și C.R.F.

Referitor la cea de a doua

pătrundere a inculpaților D.M. și B.G., în locuința lui I.G., când acesta

lipsea de acasă, fiind plecat la spital, P.D. a arătat că cei doi s-au dus din

nou la I.G. și au sustras, brânză, fasole și murături, alimente cu care au

revenit în locuința lui D.M., spunând că în zonă a apărut poliția.

Inculpatul C.R.F. a declarat că împreună

cu ei au mers în str. Laminoarelor și inculpații B.G. și P.C., dar la un moment

dat nu l-a mai văzut pe B.G., iar el a rămas de pază. Cu privire la bunurile

sustrase a arătat că le-au transportat cu toții la locuința lui D.M., unde a

revenit și inculpatul B.G., după care el s-a culcat. Ulterior a auzit că B.G.

și D.M., au plecat din nou în strada Laminoarelor și au sustras fasole, brânză

și castraveți, lucru pe care l-a crezut, deoarece când s-a trezit dimineața a

văzut un borcan de 5 litri cu castraveți.

Același inculpat cu referire la

infracțiunea de tâlhărie împotriva lui I.G. a declarat în instanță, împotriva

evidentei că nu recunoaște că s-ar fi exercitat presiuni sau violențe, împotriva

lui I.G.

În raport de aceste probe instanța

de apel a reținut că inculpatul B.G. a participat direct lovind partea vătămată,

căreia i-au fost sustrase bunuri de ceilalți inculpați și tot împreună cu D.M.

au revenit a doua oară în lipsa părții vătămate și au sustras alimente,

hotărârea pronunțată fiind legală și temeinică.

În baza art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul B.G., împotriva deciziei penale nr. 142 din 28 mai 2003

a Curții de Apel Brașov.

Deduce din pedeapsă, durata

reținerii și arestării preventive de la 12 ianuarie 2001, până la 1 noiembrie

2002.

Obligă pe inculpat la 1.600.000 lei cheltuieli

judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din

oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

24 februarie 2004.