ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2359/2004

Deliberând asupra recursului de față constată: Prin sentința penală nr. 27 din 9 februarie 2004 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 8378/2003, inculpatul T.R.A. a fost condamnat, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. b) C. pen., la 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. S-a admis acțiunea civilă și s-a dispus obligarea inculpatului la 1.200.000 lei, către partea civilă B.I. constatându-se că din întreg prejudiciul de 1.325.000 lei s-a recuperat prin restituire 125.000 lei. Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a prelungit măsura arestării preventive cu 30 de zile. În baza art. 88 C. pen., s-a scăzut din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 1 octombrie 2003, la zi.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la 1.000.000 cheltuieli judiciare către stat. În fapt s-a reținut că în noaptea de 29 septembrie 3000, în timp ce se deplasa cu martora C.M.C. și cu partea vătămată B.I. spre cartierul Grădiștea din Arad, inculpatul i-a dat părții vătămate cu spray lacrimogen în față și a lovit-o cu piciorul, după care i-a sustras 1.325.000 lei. Pe parcursul cercetărilor s-a recuperat suma de 125.000 lei, care a fost restituită părții vătămate. S-a mai reținut că inculpatul a recunoscut comiterea faptei și a fost de acord să despăgubească partea vătămată. Curtea de Apel Timișoara, prin decizia penală nr. 73/ A din 27 februarie 2004 a respins ca nefondat apelul inculpatului, s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Instanța de apel a reținut că pedeapsa a fost just individualizată. Inculpatul a declarat recurs pe care l-a întemeiat pe dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., susținând că se impune reducerea pedepsei având în vedere poziția sinceră pe care a avut-o pe parcursul procesului și faptul că are un copil minor, iar mama sa este bolnavă. Recursul nu este fondat. Curtea apreciază că pedeapsa a fost corect individualizată pe baza unei juste evaluări a criteriilor, prevăzute de art. 72 C. pen. și este de natură să asigure realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen. Pedeapsa aplicată este corespunzătoare pericolului social concret al faptei determinat de comiterea acesteia în timpul nopții, în loc public, prin folosirea unui spray lacrimogen și lovirea părții vătămate.

Au fost de asemenea avute în vedere poziția sinceră a inculpatului și situația familială, dar și împrejurarea că are antecedente penale. Este de reținut că anterior inculpatul a fost condamnat pentru infracțiune de furt și tâlhărie, împrejurare ce sporește gravitatea faptei. Reținând că nu se impune reducerea pedepsei și că nu există nici un motiv de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu, în condițiile art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul ca nefondat, conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Se va deduce la zi durata arestării preventive. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.R.A. împotriva deciziei penale nr. 73 din 27 februarie 2004 a Curții de Apel Timișoara. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 1 octombrie 2003, la 30 aprilie 2004. Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 30 aprilie 2004.