ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2359/2004

Deliberând asupra recursului de față

constată:

Prin sentința penală nr. 27 din 9

februarie 2004 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 8378/2003,

inculpatul T.R.A. a fost condamnat, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și

alin. (2

1

) lit. b) C. pen., la 8 ani închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de tâlhărie.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64

C. pen.

S-a admis acțiunea civilă și s-a

dispus obligarea inculpatului la 1.200.000 lei, către partea civilă B.I.

constatându-se că din întreg prejudiciul de 1.325.000 lei s-a recuperat prin

restituire 125.000 lei.

Conform art. 350 alin. (1) C. proc.

pen., s-a prelungit măsura arestării preventive cu 30 de zile.

În baza art. 88 C. pen., s-a scăzut

din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 1 octombrie 2003,

la zi.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc.

pen., inculpatul a fost obligat la 1.000.000 cheltuieli judiciare către stat.

În fapt s-a reținut că în noaptea de

29 septembrie 3000, în timp ce se deplasa cu martora C.M.C. și cu partea

vătămată B.I. spre cartierul Grădiștea din Arad, inculpatul i-a dat părții

vătămate cu spray lacrimogen în față și a lovit-o cu piciorul, după care i-a

sustras 1.325.000 lei.

Pe parcursul cercetărilor s-a recuperat

suma de 125.000 lei, care a fost restituită părții vătămate.

S-a mai reținut că inculpatul a

recunoscut comiterea faptei și a fost de acord să despăgubească partea

vătămată.

Curtea de Apel Timișoara, prin

decizia penală nr. 73/ A din 27 februarie 2004 a respins ca nefondat apelul

inculpatului, s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dispus

obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Instanța de apel a reținut că

pedeapsa a fost just individualizată.

Inculpatul a declarat recurs pe care

l-a întemeiat pe dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc.

pen., susținând că se impune reducerea pedepsei având în vedere poziția sinceră

pe care a avut-o pe parcursul procesului și faptul că are un copil minor, iar

mama sa este bolnavă.

Recursul nu este fondat.

Curtea apreciază că pedeapsa a fost

corect individualizată pe baza unei juste evaluări a criteriilor, prevăzute de art.

72 C. pen. și este de natură să asigure realizarea scopului prevăzut de art. 52

C. pen.

Pedeapsa aplicată este

corespunzătoare pericolului social concret al faptei determinat de comiterea

acesteia în timpul nopții, în loc public, prin folosirea unui spray lacrimogen

și lovirea părții vătămate.

Au fost de asemenea avute în vedere

poziția sinceră a inculpatului și situația familială, dar și împrejurarea că

are antecedente penale. Este de reținut că anterior inculpatul a fost condamnat

pentru infracțiune de furt și tâlhărie, împrejurare ce sporește gravitatea

faptei.

Reținând că nu se impune reducerea

pedepsei și că nu există nici un motiv de casare care să poată fi luat în

considerare din oficiu, în condițiile art. 385

9

alin. (3) C. proc.

pen., Curtea va respinge recursul ca nefondat, conform art. 385

15

pct.

1 lit. b) C. proc. pen.

Se va deduce la zi durata arestării

preventive.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul T.R.A. împotriva deciziei penale nr. 73 din 27 februarie

2004 a Curții de Apel Timișoara.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 1 octombrie 2003, la 30 aprilie

2004.

Obligă pe recurent să plătească

statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 30

aprilie 2004.