ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2552/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Sibiu, la 6 septembrie 2001 reclamanta U.N.C.M.R.R. din România,

filiala Sibiu a chemat în judecată, SC P. SA Sibiu pentru restituirea în natură

a imobilului, teren și vilă nr. 16, 17 și 18 C.T. intabulată în CF nr. 222

Cristian poziția a III–a la și ca urmare, intabularea dreptului de proprietate

asupra acestui imobil pe numele reclamantei.

În motivarea acțiunii reclamanta a

arătat că este continuatoarea și succesoarea A.S.M. Păltiniș și în pofida

acestui fapt pârâta i-a răspuns negativ la notificarea făcută în temeiul Legii

nr. 10/2001 considerând că nu s-a făcut dovada impusă de art. 3 lit. c) din

lege.

Reclamanta a prezentat în susținerea

calității sale o adresă a Ministerului Apărării Naționale în care se arată că

este „continuatoarea și succesoarea asociațiilor militare care au existat în

țara noastră”.

Reclamanta și-a completat acțiunea

prin chemarea în judecată în calitate de pârâtă și pe A.P.A.P.S. și Statul

Român.

Tribunalul Sibiu prin sentința

civilă nr. 715 din 12 noiembrie 2001 a respins contestația, admițând excepția

lipsei calității procesuale active a reclamantei și lipsa calității procesuale

pasive a pârâtei A.P.A.P.S.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța a reținut că până la preluarea de către stat, imobilul a fost

proprietatea A.S.M. Păltiniș persoană juridică constituită conform

dispozițiilor Legii 21/1924. Această asociație a fost dizolvată prin decizia

nr. 114 din 20 aprilie 1949 a Regiunii III Militare în condițiile Legii

11/1944.

S-a considerat că potrivit art. 3

lit. c) din Legea nr. 10/2001 pentru a fi o persoană îndreptățită la măsurile

reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, este necesar să se constate,

printr-o hotărâre judecătorească, că vechea și noua persoană sunt una și

aceeași. Reclamanta neputând prezenta o asemenea hotărâre s-a respins acțiunea.

Curtea de Apel Alba Iulia prin

decizia civilă nr. 89/A din 5 noiembrie 2002, a respins, ca nefondat, apelul

declarat de reclamantă. S-a reținut că împrejurarea că în statutul său s-a

menționat că noua uniune este continuatoarea vechii asociații nu este de natură

să demonstreze, potrivit criteriilor indicate expres de lege că cele două

asociații sunt una și aceeași persoană juridică și deci să-i legitimeze

reclamantei calitatea procesuală activă.

Criticile privind fondul nu au fost

analizate față de rezolvarea litigiului, în primă instanță, pe o excepție.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs în termen reclamanta în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 312

alin. (5) C. proc. civ.

Critica a vizat greșita apreciere

făcută de instanțe că nu s-ar fi dovedit calitatea procesuală activă a

reclamantei. Au fost invocate în acest scop dispozițiile de statut adoptat de

Uniune, și admis prin hotărârea judecătorească de constituire.

Calitatea le este confirmată și prin

adresa 428/2002 a U.N.C.M.R.R. care îndreptățește reclamanta să revendice

imobilele care au aparținut Asociației S.M.P. S-a mai arătat că s-a reținut

eronat în apel că asociația a fost dizolvată de decizia Regiunii III Militare,

în realitate, această decizie a aparținut Consiliului de Miniștri, decizie

abuzivă, decizie care nu putea fi atacată pe perioada regimului comunist.

S-a mai criticat greșita admitere a

excepției lipsei calității procesuale pasive a A.P.A.P.S., chemat în judecată

în temeiul art. 20 alin. (2), raportat la alin. (1) din Legea nr. 10/2001 ca

acționar al statului cu 17,88% acțiuni din SC P. SA.

Recursul este nefondat pentru

următoarele considerente:

Pentru ca o persoană juridică să

revendice imobile în regimul instituit de Legea nr. 10/2001 este necesară

realizarea condițiilor arătate de art. 3 lit. c) din această lege.

În acest sens îndreptățirea,

abilitarea procesuală activă este dată de „continuarea activității ca persoană

juridică până la data intrării în vigoare a acestei legi, dacă prin hotărâre

judecătorească se constată că persoana reînființată este aceeași persoană

juridică cu cea care a fost interzisă sau desființată”.

O asemenea hotărâre care să

demonstreze continuarea personalității juridice sau identitatea nu s-a produs în

cauză.

Hotărârea de înființare ca asociație

a reclamantei și prin care se validează statutul acesteia nu echivalează cu

hotărârea judecătorească de recunoaștere a continuității personalității

juridice a asociației S.M.P.

Nici argumentele că o asemenea continuitate

s-ar deduce din probele administrate în cauză nu pot fi primite, în lipsa unei

hotărâri specifice cerută în mod ferm de lege, dar și pentru că o atare

continuitate de fapt nu rezultă. Astfel, statutul vorbește nu de continuarea

personalității juridice a Asociației proprietare ci de faptul că reclamanta

este continuatoarea a „peste 136 de ani a nobilelor tradiții ale

organizatorilor cadrelor militare în rezervă și în retragere care au existat în

țara noastră”. (punctul 4 al capitolului Principii Generale din Statutul

U.N.C.M.R.R.).

Deci o motivație a funcționării, cum

este cea din statut, bazată pe continuarea unor tradiții nu se poate califica

drept identificarea de personalitate juridică între o asociație individualizată

dizolvată și o nouă asociație, recte reclamanta, care în afară de hotărârea

judecătorească de înființare nu a prezentat o hotărâre de confirmare a

identității sau continuării personalității juridice cu una din numeroasele

organizații ale cadrelor militare care au existat pe teritoriul țării.

Ca urmare, instanțele în mod corect

au făcut interpretarea dispozițiilor Legii nr. 10/2001 cât privește calitatea

procesuală activă a reclamantei și temeinic au respins acțiunea pentru acest

motiv.

Față de rezolvarea acțiunii prin

prisma calității procesuale active, în lipsa dovezilor căreia s-a respins

acțiunea, celelalte critici nu se mai impune a fi analizate.

Pentru considerentele arătate se va

respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta U.N.C.M.R.R., filiala Sibiu împotriva deciziei nr. 89/ A

din 5 noiembrie 2002 a Curții de Apel Alba Iulia.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 30 martie 2004.