ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2855/2003

Asupra recursului penal de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 661 din 19 decembrie 2002

pronunțată de Tribunalul Constanța, a fost condamnat inculpatul I.C. la

pedeapsa de 4 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de

lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen.

A fost menținută starea de arest a inculpatului și

s-a computat perioada arestării preventive cu începere de la 27 ianuarie 2002

la zi.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond

a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

Victima N.E. în vârstă de 60 de ani locuia la sora

sa, I.C., mama inculpatului I.C.

Inculpatul obișnuia să-și viziteze des mama,

respectiv pe fratele său, I.I.

La data de 25 ianuarie 2002 inculpatul s-a dus din

nou la mama sa, însă acasă i-a găsit pe N.E. și I.I., împrejurare în care au

consumat băuturi alcoolice.

La un moment dat, între victimă și inculpat au

început să aibă loc discuții contradictorii, cearta degenerând în violențe

fizice, inculpatul fiind tras de haine și amenințat cu bătaia.

La rândul său, inculpatul a reacționat violent și a

aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnii și palmele în zona feței,

determinând dezechilibrarea acesteia și lovirea cu capul de marginea patului,

după ce anterior se lovise cu capul de un aragaz. După comiterea agresiunii,

victima a fost așezată pe pat și toți cei prezenți s-au culcat; a doua zi,

respectiv la 26 ianuarie 2002, N.E. a fost găsit decedat.

Situația de fapt expusă a fost stabilită pe baza

proceselor verbale încheiate de organele de urmărire penală, raportului de

expertiză medico-legală, raportului de expertiză psihiatrică, depozițiilor

martorilor I.I., I.C., I.A., A.S. și A.E., probe coroborate cu declarațiile

inculpatului.

Curtea de Apel Constanța, prin decizia penală nr.

43/P din 21 februarie 2003, a respins apelul formulat de inculpat, apel ce a

vizat reindividualizarea pedepsei.

Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat

recurs, prin care a solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen., cu referire la art. 44 alin. (2) C.

pen.

Recursul nu este fondat.

Pentru existența legitimei apărări este necesar,

potrivit textului invocat de inculpat (art. 44 alin. (2) C. pen.) că atacul

material, direct, imediat și injust săvârșit de victimă, să pună în pericol

grav persoana sau drepturile celui atacat.

În speță, nu se poate reține că a existat un pericol

grav pentru inculpat, care să implice producerea unui rău ireparabil sau grav

de reparat, întrucât incidentul a avut loc în urma unui conflict spontan, pe

fondul consumului exagerat de alcool, nici victima și nici inculpatul nu erau

înarmați, iar acțiunile victimei nu pot fi încadrate drept atac material,

direct, imediat și injust atâta vreme cât victima l-a tras numai de haine pe

inculpat și l-a amenințat, iar pe de altă parte, între agresor și victimă era o

disproporție vădită de vârstă și forță fizică, ambele în favoarea inculpatului.

Datorită superiorității sale fizice inculpatul nu poate pretinde că atunci când

a fost tras de haină și amenințat s-a aflat în fața unui atac de natură să-i

pună în pericol grav viața și care să justifice reacția violentă, mai ales că

avea posibilitatea să o imobilizeze pe victimă și să o împiedice de a continua

agresiunea.

În raport de considerentele expuse, motivul invocat

de inculpat nu este fondat și drept consecință, recursul va fi respins în

temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se va computa perioada arestării preventive, iar în baza

art. 192 alin. (2) din același cod, inculpatul va fi obligat la cheltuieli

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de I.C.

împotriva deciziei penale nr. 43/P din 21 februarie 2003 a Curții de Apel

Constanța.

Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a

inculpatului de la 27 ianuarie 2002 la 13 iunie 2003.

Obligă pe recurent la plata sumei de 1.300.000 lei

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând

onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Pronunțată,

în ședință publică, azi 13 iunie 2003