ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5249/2003

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 295 din 1

aprilie 2003 a Tribunalului Iași au fost condamnați, printre alții, inculpații:

C.O. la:

- 3 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 323 C. pen.;

- 4 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

D.G. la:

- 3 ani și 6 luni închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 323, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 3 ani și 6 luni închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; art. 16 din

Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa

complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d)

și e) C. pen., pe timp de 4 ani.

S-a confiscat de la acesta 748,26

gr. cannabis.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut:

În cursul lunii iunie 2002,

inculpatul C.O. a aflat că inculpatul C., care îi datora o sumă de bani, că

acesta deține o cantitate de cannabis și în situația când ar găsi clienți și-ar

reține datoria din vânzarea acestor droguri.

Inculpatul C.O. a discutat cu

condamnatul S. care i-a promis că va căuta clienți.

La rândul său, condamnatul S. a luat

legătura cu inculpatul D.G. și împreună au căutat persoane care să cumpere

cannabis.

Inculpatul D.G. a contactat o

persoană cu numele „S.” care i-a spus să vină în București pentru a-l pune în

legătură cu potențiali cumpărători.

După aceasta, inculpatul D.G. i-a

comunicat condamnatului S. că a găsit un potențial cumpărător, dar că dorește o

probă pentru testare.

Condamnatul S. a luat legătura cu

inculpatul C.O. care i-a spus că va lua cantitatea de cannabis de la inculpatul

C.

La începutul lunii iulie 2002,

inculpatul C.O. a dus cantitatea de 800 grame cannabis inculpatului C, care la

rândul său a dat-o inculpatului S.

Condamnatul S. a dat „o probă”

inculpatului D.G. care a dus-o în București și i-a înmânat-o unei persoane cu

numele „T.”, persoană care s-a arătat interesată de a cumpăra cu suma de 1.600

dolari întreaga cantitate.

Inculpatul D.G. a revenit în Iași

le-a comunicat inculpaților C. și S. că a găsit cumpărător și urmează să predea

drogurile la data de 8 iulie 2002 numitului „T.” în municipiul Buzău.

La data de 8 iulie 2002, inculpații

S., D.G. și C.O., împreună cu învinuitul T., au plecat spre municipiul Buzău

pentru a vinde cannabisul.

Au pus drogurile într-o pungă și cu

un taxi s-au deplasat spre această localitate.

La ieșirea din municipiul Iași

realizând că sunt urmăriți de organele de poliție au aruncat cannabisul în

pădure.

Ulterior condamnatul C.O. a condus

organele de poliție la locul unde aruncase cannabisul, ocazie cu care s-a

descoperit cantitatea de 748,8 grame cannabis.

După identificare și reținerea

inculpatului C.O. l-a percheziția corporală asupra acestuia s-a mai găsit

cantitatea de 0,18 grame cannabis.

S-a reținut că activitatea

inculpaților se circumscrie conținutului infracțiunii prevăzută de art. 2 alin.

(1) din Legea nr. 143/2000 având în vedere că substanța găsită asupra

inculpaților se încadrează în categoria drogurilor de risc.

În favoarea inculpaților C. și D.G.

s-au reținut dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, având în vedere

contribuția acestora la descoperirea altor rețele de traficanți de droguri.

De asemeni, s-a mai reținut că

activitatea desfășurată de inculpați, colaborarea și relaționarea dintre ei,

realizează și conținutul infracțiunii prevăzută de art. 323 C. pen.

În termen, hotărârea a fost apelată

de procuror cu motivarea că pedepsele aplicate inculpaților S. și C.O. sunt

prea mici față de pericolul social al faptelor și de inculpați, toți cu

motivarea că pedepsele sunt prea mari și că în cazul inculpaților D.G. și C.O.

nu s-a dat eficiență dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, având în

vedere conduita lor din timpul urmăririi penale.

Prin decizia penală nr. 343 din 16

septembrie 2003, Curtea de Apel Iași a admis apelurile formulate de parchet și

de inculpați.

În rejudecarea cauzei, instanța a

dispus înlăturarea prevederilor art. 64 lit. a) și e) C. pen., pentru toți

inculpații.

S-a redus pedeapsa aplicată

condamnatului C. de la 3 ani închisoare și de la câte 4 ani închisoare la 2 ani

închisoare pentru toți ceilalți, menținându-se starea de arest a inculpaților.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat recurs inculpații.

În fața instanței la termenul din 14

noiembrie 2003, stabilit pentru judecarea recursurilor, inculpatul C.O. a

declarat, în sensul că înțelege să-și retragă recursul.

Inculpatul D.G. a cerut admiterea

recursului, casarea deciziei penale atacate și pe fond în rejudecarea cauzei

reducerea pedepsei, socotită a fi prea aspră.

Recursul inculpatului D.G. este

nefondat.

Din analiza actelor și lucrărilor

dosarului expuse pe larg, rezultă că instanța a reținut corect situația de

fapt, vinovăția inculpatului și a făcut o justă individualizare a pedepsei.

Reținând contribuția însemnată a

inculpatului în săvârșirea unei infracțiuni cu un grad ridicat de pericol

social, poziția sa procesuală și starea de recidivă, pedeapsa aplicată este

necesară realizării scopului preventiv educativ și de reinserție a

inculpatului, încât reducerea pedepsei nu se justifică.

Pentru considerentele sus-arătate,

Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.G.

Va computa din pedeapsa aplicată

acestui inculpat, timpul arestării preventive de la 8 iulie 2002 la zi, și-l va

obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Totodată, Curtea, în temeiul

prevederilor art. 385

4

C. proc. pen., va lua act de declarația de

retragerea recursului, formulată de inculpatul C.O., cu obligarea acestuia la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul D.G. împotriva deciziei penale nr. 343 din 16 septembrie

2003 a Curții de Apel Iași.

Deduce din pedeapsă timpul arestării

preventive a inculpatului de la 8 iulie 2002 la 14 noiembrie 2003.

Ia act de retragerea recursului

declarat de inculpatul C.O. împotriva aceleiași decizii penale.

Obligă pe inculpatul D.G. la plata

sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpatul C.O. la plata

sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi,

14 noiembrie 2003.