ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.10.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4857/2003

HOTĂRÂRE
29.10.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4857/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Tribunalul București, secția I penală,

prin sentința penală nr. 226 din 20 martie 2003, a respins ca nefondată cererea

petentului, condamnat V.N. de întrerupere a executării pedepsei de 23 ani

închisoare, stabilită prin sentința penală nr. 741/2000 a Tribunalului

București, secția I penală.

S-a reținut că, din punct de vedere

medical, eventuala întrerupere a executării pedepsei închisorii ar fi

nejustificată.

Petentul, condamnat a declarat apel,

susținând că este grav bolnav și nu poate fi tratat în rețeaua sanitară a

Prin decizia penală nr. 326 din 17

iunie 2003, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca nefondat,

apelul condamnatului.

Împotriva acestei hotărâri

condamnatul V.N. a declarat recurs susținând că față de bolile de care suferă,

este cazul să fie dispusă întreruperea executării pedepsei.

Recursul declarat în cauză este

neîntemeiat.

Potrivit dispozițiilor art. 455,

raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii

poate fi întreruptă în cazul în care se constată pe baza unei expertize medico

– legale că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitatea

executării pedepsei.

Cum boala de care suferă condamnatul

nu beneficiază de un tratament specific, nefiind contraindicat regimul de

detenție, așa cum se arată în expertiza medico – legală, în mod corect s-a

apreciat de instanțe că în speță, nu sunt întrunite condițiile dispozițiilor

legale menționate pentru a justifica întreruperea executării pedepsei.

În consecință recursul condamnatului

este nefondat și urmează a fi respins conform art. 385

15

alin. (1)

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192 C.

proc. pen.

Respinge recursul

declarat de condamnatul V.N. împotriva deciziei penale nr. 326 din 17 iunie

2003 a Curții de Apel București, secția I penală, ca nefondat.

Obligă pe recurent să plătească

statului 500.000 lei cheltuieli judiciare.

Pronunțată în ședință publică, azi

29 octombrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-01-30
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 603/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 977 din 14 octombrie 2003, Tribunalul București, secția I penală, a respins ca neîntemeiată cererea de întrerupere a executării pedepsei
ÎCCJ 2003-05-29
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2585/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1134 din 3 decembrie 2002, Tribunalul București, secția I penală, s-a respins, ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei
ÎCCJ 2005-11-17
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6509/2005
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 755 din 26 iunie 2005, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în dosarul nr. 1585/2005, a fost respinsă, ca neîntemei
ÎCCJ 2003-01-15
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 172/2003
sale. Instanța de fond a considerat că întreruperea executării pedepsei nu poate fi dispusă întrucât bolile de care suferă condamnatul nu îl pun pe acesta în imposibilitate de a executa pedeapsa. Curtea de Apel București, secția I penală, p
ÎCCJ 2003-12-03
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5660/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 393 din 17 aprilie 2003, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins cererea de întrerupere a executării pedepsei de 10 ani în
Sursă