ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 211/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 209 din 8 septembrie 2003 a Tribunalului Alba a fost respinsă cererea de revizuire formulată de condamnatul L.M.A. împotriva sentinței penale nr.136/2001 a Tribunalului Alba. S-a făcut aplicarea art. 189 și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele: Prin cererea formulată și înregistrată la Tribunalul Alba, sub dosar penal nr.2791/2002, condamnatul L.M.D. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 136/2001 a Tribunalului Alba și ca o consecință, achitarea sa de sub încriminarea comiterii infracțiunii prevăzută de art.183 C. pen.

În motivarea cererii sale, condamnatul a arătat că hotărârea instanței este esențial nelegală, fundamentându-se pe un probatoriu incomplet. A mai arătat că nu el este autorul infracțiunii, ci martorul S.G., aspect ce-l poate proba cu martorul G.I.S.H. Prin concluziile de revizuire formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, s-a solicitat respingerea cererii formulate de condamnat, întrucât, în speță, ea nu se circumscrie cazurilor de revizuire statuate de art. 394 C. proc. pen. S-a mai reținut că, la audierea revizuientului, acesta a indicat adresa martorului F.H., în vederea ascultării, însă prima instanță a apreciat raportat la motivele cererii de revizuire, că această probă nu se impune.

S-a mai apreciat că cererea de revizuire nu se circumscrie nici unuia din cazurile prevăzute de art. 394 C. proc. pen., deoarece susținerile condamnatului nu pot fi primite ca fiind referitoare la fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, deoarece au fost invocate atât la fond cât și în apel, fără suport probator. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, condamnatul, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea cererii de revizuire, cu consecința reducerii pedepsei aplicate. În expunerea scrisă a motivelor de apel, revizuientul a relevat, în esență, că pedeapsa este prea aspră și nu poate suporta regimul de detenție. A mai arătat că nu el este autorul faptei.

Prin decizia penală nr. 362/A din 21 octombrie 2003 Curtea de Apel Alba Iulia a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat, cu obligarea lui la plata cheltuielilor judiciare către stat. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs condamnatul, solicitând admiterea lui, casarea hotărârilor și pe fond, admiterea cererii sale de revizuire, și rejudecarea cauzei în sensul reaudierii martorilor, care au făcut afirmații mincinoase cu privire la împrejurările comiterii faptei. Recursul declarat nu este fondat. Deoarece revizuirea este o cale extraordinară de atac, legiuitorul a limitat în dispozițiile art. 394 C. proc. pen., situațiile în care se poate declanșa acest remediu procesual și care are drept scop înlăturarea erorilor judiciare prin reexaminarea hotărârilor judecătorești definitive.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că în cauză nu există nici o hotărâre judecătorească sau o ordonanță a procurorului cu privire la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă de către martorii menționați de recurent. Față de motivul invocat de condamnat în cererea sa, instanțele au apreciat în mod corect că acesta nu se circumscrie în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen., având în vedere că acesta a recunoscut săvârșirea faptei. În consecință, față de cele ce preced, recursul declarat de condamnatul urmează să fie respins ca nefondat, conform art. 385 15 pct.1 lit. b) C. proc. pen. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul condamnat urmează să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient L.M.D. împotriva deciziei penale nr. 362/A din 21 octombrie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia. Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 14 ianuarie 2004.